România are nevoie urgentă de un cadru modernizat pentru Parteneriatul Public-Privat (Gabriel Grădinescu)
Notificare rascumparare actiuni proprii 8 - 12 iunie 2026
Notificare - rascumparare actiuni proprii 08-12.06.2026
Contract cf. art. 234 lit. i) Reg. ASF 5 din 2018
Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014
VAN la data 12.06.2026
Prețurile petrolului au scăzut luni, după ce președintele Donald Trump a declarat că SUA a finalizat un acord […]
Elon Musk a declarat că până în 2030 firma aerospaţială şi de inteligenţă artificială SpaceX ar putea înregistra […]
Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Raiffeisen Bank intenţionează să preia Garanti Bank şi Motoractive IFN, informează luni […]
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat luni acordul de principiu convenit de SUA şi Iran […]
Uniqa Asigurări raportează o creştere de 8,5% a primelor brute subscrise în primele trei luni din 2026, comparativ […]
Fostul ministru al Justiției și senator PNL de Argeș, Alina Gorghiu, a anunțat că a primit, alături de […]
Modelul de tăieri drastice și restructurări promovat la nivel guvernamental a lovit un zid european, Comisia Europeană cerând […]
* BERD acordă o finanțare de 300 de milioane de lei către compania românească de distribuție a energiei […]
Din păcate, actualul cadru legislativ – OUG nr. 39/2018 – rămâne un instrument neutilizat în practică de peste 7 ani, din cauza unor prevederi rigide, depășite de realitățile financiare și economice actuale, a scris el pe LinkedIn:
🎯 “De ce este necesară modificarea OUG nr. 39/2018?
1️⃣ Un mecanism bun, blocat în teorii depășite.
OUG nr. 39/2018 a fost conceput cu intenții bune, dar a fost limitat de prevederi excesiv de rigide:
Plafon de maxim 25% contribuție publică, descurajant pentru proiecte complexe.
Durată minimă a proiectelor de 5 ani, artificial impusă.
Lipsa unor prevederi clare pentru finanțarea pe piața de capital.
În absența flexibilității legislative, România a pierdut 7 ani în care putea atrage capital privat pentru proiecte critice.
2️⃣ Finanțarea infrastructurii nu se mai poate face exclusiv din buget.
Deficitul bugetar și nevoile uriașe de investiții în spitale, rețele de apă, metrou, drumuri sau energie arată clar că statul trebuie să colaboreze activ cu mediul privat. PPP-urile sunt folosite eficient în toată Europa pentru a degreva bugetul public și a accelera implementarea proiectelor.
3️⃣ Piețele de capital pot deveni un partener strategic al statului.
O modificare esențială propusă: să fie permisă emiterea de obligațiuni corporative de către societățile de proiect (organizate ca S.A.), în care acționari să fie autorități publice locale sau centrale. România are deja experiența Hidroelectrica listată pe bursă, iar fondurile de pensii Pilon II/III sunt disponibile pentru astfel de investiții.
—
💡 Ce se propune concret?
✅ Eliminarea plafonului de 25% contribuție publică
✅ Eliminarea duratei minime de 5 ani
✅ Obligația ca societățile de proiect să fie S.A., apte de finanțare pe bursă
✅ Posibilitatea ca statul să înființeze societăți de proiect, pentru a atrage ulterior capital privat
✅ Introducerea garanțiilor de stat conforme pieței, nu ca ajutor de stat
✅ Studiile de fundamentare să fie obligatoriu realizate de consultanți independenți
✅ Proiectele PPP să fie asumate expres în Programul de Guvernare pentru stabilitate pe termen lung
—
🔍 De ce acum?
📊 România riscă să piardă finanțări și să amâne proiecte esențiale.
💶 Fondurile de investiții, bănci, companii de asigurări și fonduri de pensii sunt interesate să finanțeze astfel de proiecte.
🔧 Avem deja cadrul ASF modernizat pentru emiterea de obligațiuni municipale și corporative.”
Un cadru PPP modern este obligatoriu pentru România daca se dorește să își construiască viitorul pe baze solide si să își dezvolte infrastructura fără a sufoca bugetul de stat, apreciaza Gabriel Grădinescu.