România are nevoie urgentă de un cadru modernizat pentru Parteneriatul Public-Privat (Gabriel Grădinescu)
Depunere Document de oferta publica
VAN la data de 31 mai 2026
VAN la data 31 mai 2026
Modificare calendar financiar 2026
Plata cupon 31 si rambursare rata principal 31 & calcul rata dobanda pentru cuponul 32
Preşedintele american Donald Trump a anunţat sâmbătă că duminică va fi semnat acordul cu Iranul pentru a pune […]
Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac, care va fi depus la Parlament, conține un capitol dedicat […]
Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac, care va fi depus la Parlament, conține și câteva prevederi […]
Trei vicepremieri, doi fără portofolii, şi 15 miniştri se află pe lista propusă de premierul desemnat, Eugen Tomac, […]
Reducerea decalajului de încasare a TVA (gap-ul de TVA), estimat la 29,5%, până la media Uniunii Europene ar […]
Consolidarea rolului României ca furnizor de securitate în regiunea Mării Negre şi un minister de resort modernizat se […]
Absorbţia integrală a granturilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) până la 31 august 2026 şi […]
Centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie, aflată sub control rus, a fost reconectată sâmbătă la reţea, la aproape […]
Japonia va propune crearea unei rezerve comune de minerale critice în cadrul summitului G7 care se va desfăşura […]
Costul producerii electricităţii la centrala nucleară Kozlodui ar urma să rămână nemodificat în următorii doi-trei ani, deoarece unitatea […]
Din păcate, actualul cadru legislativ – OUG nr. 39/2018 – rămâne un instrument neutilizat în practică de peste 7 ani, din cauza unor prevederi rigide, depășite de realitățile financiare și economice actuale, a scris el pe LinkedIn:
🎯 “De ce este necesară modificarea OUG nr. 39/2018?
1️⃣ Un mecanism bun, blocat în teorii depășite.
OUG nr. 39/2018 a fost conceput cu intenții bune, dar a fost limitat de prevederi excesiv de rigide:
Plafon de maxim 25% contribuție publică, descurajant pentru proiecte complexe.
Durată minimă a proiectelor de 5 ani, artificial impusă.
Lipsa unor prevederi clare pentru finanțarea pe piața de capital.
În absența flexibilității legislative, România a pierdut 7 ani în care putea atrage capital privat pentru proiecte critice.
2️⃣ Finanțarea infrastructurii nu se mai poate face exclusiv din buget.
Deficitul bugetar și nevoile uriașe de investiții în spitale, rețele de apă, metrou, drumuri sau energie arată clar că statul trebuie să colaboreze activ cu mediul privat. PPP-urile sunt folosite eficient în toată Europa pentru a degreva bugetul public și a accelera implementarea proiectelor.
3️⃣ Piețele de capital pot deveni un partener strategic al statului.
O modificare esențială propusă: să fie permisă emiterea de obligațiuni corporative de către societățile de proiect (organizate ca S.A.), în care acționari să fie autorități publice locale sau centrale. România are deja experiența Hidroelectrica listată pe bursă, iar fondurile de pensii Pilon II/III sunt disponibile pentru astfel de investiții.
—
💡 Ce se propune concret?
✅ Eliminarea plafonului de 25% contribuție publică
✅ Eliminarea duratei minime de 5 ani
✅ Obligația ca societățile de proiect să fie S.A., apte de finanțare pe bursă
✅ Posibilitatea ca statul să înființeze societăți de proiect, pentru a atrage ulterior capital privat
✅ Introducerea garanțiilor de stat conforme pieței, nu ca ajutor de stat
✅ Studiile de fundamentare să fie obligatoriu realizate de consultanți independenți
✅ Proiectele PPP să fie asumate expres în Programul de Guvernare pentru stabilitate pe termen lung
—
🔍 De ce acum?
📊 România riscă să piardă finanțări și să amâne proiecte esențiale.
💶 Fondurile de investiții, bănci, companii de asigurări și fonduri de pensii sunt interesate să finanțeze astfel de proiecte.
🔧 Avem deja cadrul ASF modernizat pentru emiterea de obligațiuni municipale și corporative.”
Un cadru PPP modern este obligatoriu pentru România daca se dorește să își construiască viitorul pe baze solide si să își dezvolte infrastructura fără a sufoca bugetul de stat, apreciaza Gabriel Grădinescu.