România are nevoie urgentă de un cadru modernizat pentru Parteneriatul Public-Privat (Gabriel Grădinescu)
Propunere dividend 2025
Hotarari AGA O 29 Aprilie 2026
Buget si distribuire profit 2026
Raport anual auditat 2025
Raport anual auditat 2025
Viitorul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, și-a apărat vineri decizia de a-l numi pe cumnatul său în funcția […]
Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că nu este necesară autorizarea Congresului pentru războiul împotriva Iranului, întrucât există […]
Pentagonul a declarat vineri că SUA vor retrage aproximativ 5.000 de soldați din Germania în cursul anului viitor, […]
Preţurile petrolului au scăzut vineri, după ce Iranul a transmis o propunere actualizată de pace către mediatori din […]
Statele Unite au introdus vineri noi sancţiuni împotriva intereselor iraniene şi au avertizat navele din terţe ţări să […]
Preşedintele american Donald Trump a declarat vineri că nu este mulţumit de ultima ofertă a Iranului pentru încheierea […]
Preşedintele american Donald Trump a anunţat vineri că va majora la 25% taxele vamale la automobilele şi camioanele […]
România a recuperat aproape 351 milioane de euro din sumele iniţial suspendate aferente cererii de plată nr. 3 […]
Departamentul american al apărării a anunţat joi că a ajuns la acorduri cu şapte firme de inteligenţă artificială […]
Din păcate, actualul cadru legislativ – OUG nr. 39/2018 – rămâne un instrument neutilizat în practică de peste 7 ani, din cauza unor prevederi rigide, depășite de realitățile financiare și economice actuale, a scris el pe LinkedIn:
🎯 “De ce este necesară modificarea OUG nr. 39/2018?
1️⃣ Un mecanism bun, blocat în teorii depășite.
OUG nr. 39/2018 a fost conceput cu intenții bune, dar a fost limitat de prevederi excesiv de rigide:
Plafon de maxim 25% contribuție publică, descurajant pentru proiecte complexe.
Durată minimă a proiectelor de 5 ani, artificial impusă.
Lipsa unor prevederi clare pentru finanțarea pe piața de capital.
În absența flexibilității legislative, România a pierdut 7 ani în care putea atrage capital privat pentru proiecte critice.
2️⃣ Finanțarea infrastructurii nu se mai poate face exclusiv din buget.
Deficitul bugetar și nevoile uriașe de investiții în spitale, rețele de apă, metrou, drumuri sau energie arată clar că statul trebuie să colaboreze activ cu mediul privat. PPP-urile sunt folosite eficient în toată Europa pentru a degreva bugetul public și a accelera implementarea proiectelor.
3️⃣ Piețele de capital pot deveni un partener strategic al statului.
O modificare esențială propusă: să fie permisă emiterea de obligațiuni corporative de către societățile de proiect (organizate ca S.A.), în care acționari să fie autorități publice locale sau centrale. România are deja experiența Hidroelectrica listată pe bursă, iar fondurile de pensii Pilon II/III sunt disponibile pentru astfel de investiții.
—
💡 Ce se propune concret?
✅ Eliminarea plafonului de 25% contribuție publică
✅ Eliminarea duratei minime de 5 ani
✅ Obligația ca societățile de proiect să fie S.A., apte de finanțare pe bursă
✅ Posibilitatea ca statul să înființeze societăți de proiect, pentru a atrage ulterior capital privat
✅ Introducerea garanțiilor de stat conforme pieței, nu ca ajutor de stat
✅ Studiile de fundamentare să fie obligatoriu realizate de consultanți independenți
✅ Proiectele PPP să fie asumate expres în Programul de Guvernare pentru stabilitate pe termen lung
—
🔍 De ce acum?
📊 România riscă să piardă finanțări și să amâne proiecte esențiale.
💶 Fondurile de investiții, bănci, companii de asigurări și fonduri de pensii sunt interesate să finanțeze astfel de proiecte.
🔧 Avem deja cadrul ASF modernizat pentru emiterea de obligațiuni municipale și corporative.”
Un cadru PPP modern este obligatoriu pentru România daca se dorește să își construiască viitorul pe baze solide si să își dezvolte infrastructura fără a sufoca bugetul de stat, apreciaza Gabriel Grădinescu.