România are nevoie urgentă de un cadru modernizat pentru Parteneriatul Public-Privat (Gabriel Grădinescu)
Solicitare convocare AGA Extraordinara
Solicitare de convocare a AGOA Fondul Proprietatea S.A.
Perioada inchisa de tranzactionare 01.08.2026 - 30.08.2026
Perioada inchisa de tranzactionare 01.08.2026 - 31.08.2026
Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014
La finalul lunii iulie Agenția Fitch a menținut rating-ul suveran la BBB- cu perspectiva negativă pentru România. Au […]
Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna august 2026, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,2 […]
Preşedintele Nicuşor Dan a salutat, sâmbătă, raportul Agenţiei Fitch, care reconfirmă stabilitatea financiară a României. “În ciuda zgomotului […]
Aproape toţi migranţii care au ajuns în Ceuta s-au întors acum în Maroc, a afirmat ministrul spaniol de […]
Avocata Silvia Uscov critică modul în care autoritățile gestionează actuala criză energetică, susținând că problemele de la Centrala […]
Fostul șef al SIE susține că invocarea PNRR nu poate justifica depășirea atribuțiilor unui guvern interimar și avertizează […]
Fostul premier susține că documentația Fitch arată că Executivul a contestat concluzia inițială a comitetului de rating și […]
Președintele Argentinei vrea să interzică finanțarea deficitului prin banca centrală și să introducă un mecanism automat de blocare […]
Președintele SUA și lideri ai dreptei europene acuză politicile de migrație ale Spaniei, în timp ce peste jumătate […]
Imaginea cu notițele secretarului Trezoreriei americane a alimentat speculațiile privind sprijinirea monedei japoneze, aflată sub presiune. O fotografie […]
Din păcate, actualul cadru legislativ – OUG nr. 39/2018 – rămâne un instrument neutilizat în practică de peste 7 ani, din cauza unor prevederi rigide, depășite de realitățile financiare și economice actuale, a scris el pe LinkedIn:
🎯 “De ce este necesară modificarea OUG nr. 39/2018?
1️⃣ Un mecanism bun, blocat în teorii depășite.
OUG nr. 39/2018 a fost conceput cu intenții bune, dar a fost limitat de prevederi excesiv de rigide:
Plafon de maxim 25% contribuție publică, descurajant pentru proiecte complexe.
Durată minimă a proiectelor de 5 ani, artificial impusă.
Lipsa unor prevederi clare pentru finanțarea pe piața de capital.
În absența flexibilității legislative, România a pierdut 7 ani în care putea atrage capital privat pentru proiecte critice.
2️⃣ Finanțarea infrastructurii nu se mai poate face exclusiv din buget.
Deficitul bugetar și nevoile uriașe de investiții în spitale, rețele de apă, metrou, drumuri sau energie arată clar că statul trebuie să colaboreze activ cu mediul privat. PPP-urile sunt folosite eficient în toată Europa pentru a degreva bugetul public și a accelera implementarea proiectelor.
3️⃣ Piețele de capital pot deveni un partener strategic al statului.
O modificare esențială propusă: să fie permisă emiterea de obligațiuni corporative de către societățile de proiect (organizate ca S.A.), în care acționari să fie autorități publice locale sau centrale. România are deja experiența Hidroelectrica listată pe bursă, iar fondurile de pensii Pilon II/III sunt disponibile pentru astfel de investiții.
—
💡 Ce se propune concret?
✅ Eliminarea plafonului de 25% contribuție publică
✅ Eliminarea duratei minime de 5 ani
✅ Obligația ca societățile de proiect să fie S.A., apte de finanțare pe bursă
✅ Posibilitatea ca statul să înființeze societăți de proiect, pentru a atrage ulterior capital privat
✅ Introducerea garanțiilor de stat conforme pieței, nu ca ajutor de stat
✅ Studiile de fundamentare să fie obligatoriu realizate de consultanți independenți
✅ Proiectele PPP să fie asumate expres în Programul de Guvernare pentru stabilitate pe termen lung
—
🔍 De ce acum?
📊 România riscă să piardă finanțări și să amâne proiecte esențiale.
💶 Fondurile de investiții, bănci, companii de asigurări și fonduri de pensii sunt interesate să finanțeze astfel de proiecte.
🔧 Avem deja cadrul ASF modernizat pentru emiterea de obligațiuni municipale și corporative.”
Un cadru PPP modern este obligatoriu pentru România daca se dorește să își construiască viitorul pe baze solide si să își dezvolte infrastructura fără a sufoca bugetul de stat, apreciaza Gabriel Grădinescu.