România are nevoie urgentă de un cadru modernizat pentru Parteneriatul Public-Privat (Gabriel Grădinescu)
Disponibilitate raport trim 3 2026
VAN la data 18.11.2026
VAN la data 18.11.2026
VAN la data 18.11.2026
VAN la data 18.11.2026
Vicepremierul Marian Neacșu a declarat recent că Green Deal a fost „o mare nenorocire” pentru Europa, afectând grav […]
România are un potențial uriaș pentru dezvoltarea producției de biometan, însă transformarea acestuia într-un avantaj competitiv necesită voință, […]
Peste 12.600 de companii aflate în dificultate au încă perspective de restructurare, iar 81% dintre acestea sunt profitabile, […]
Majorarea graduală a contribuţiei la Pilonul II de pensii, de la 4,75% la 6% până în 2031, reprezintă […]
Economia viitorului va avea nevoie de investiții de o amploare pe care Europa nu a mai cunoscut-o până […]
Reuniunea trilaterală între președinții Chinei, Xi Jinping, Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, și Federației Ruse, Vladimir Putin, […]
Cea de-a șaptea reuniune ministerială a Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Domeniul Energiei (P-TEC) se desfășoară în perioada […]
De Oana Ijdelea România e prinsă de multă vreme între cleștele exigențelor europene privind deficitul bugetar și tentația […]
Autor: Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație BNR Războiul abia începuse, iar naziștii deja pregăteau o operațiune […]
România trebuie să accelereze armonizarea legislației naționale cu reglementările europene privind gazele regenerabile și hidrogenul, să dezvolte infrastructura […]
Din păcate, actualul cadru legislativ – OUG nr. 39/2018 – rămâne un instrument neutilizat în practică de peste 7 ani, din cauza unor prevederi rigide, depășite de realitățile financiare și economice actuale, a scris el pe LinkedIn:
🎯 “De ce este necesară modificarea OUG nr. 39/2018?
1️⃣ Un mecanism bun, blocat în teorii depășite.
OUG nr. 39/2018 a fost conceput cu intenții bune, dar a fost limitat de prevederi excesiv de rigide:
Plafon de maxim 25% contribuție publică, descurajant pentru proiecte complexe.
Durată minimă a proiectelor de 5 ani, artificial impusă.
Lipsa unor prevederi clare pentru finanțarea pe piața de capital.
În absența flexibilității legislative, România a pierdut 7 ani în care putea atrage capital privat pentru proiecte critice.
2️⃣ Finanțarea infrastructurii nu se mai poate face exclusiv din buget.
Deficitul bugetar și nevoile uriașe de investiții în spitale, rețele de apă, metrou, drumuri sau energie arată clar că statul trebuie să colaboreze activ cu mediul privat. PPP-urile sunt folosite eficient în toată Europa pentru a degreva bugetul public și a accelera implementarea proiectelor.
3️⃣ Piețele de capital pot deveni un partener strategic al statului.
O modificare esențială propusă: să fie permisă emiterea de obligațiuni corporative de către societățile de proiect (organizate ca S.A.), în care acționari să fie autorități publice locale sau centrale. România are deja experiența Hidroelectrica listată pe bursă, iar fondurile de pensii Pilon II/III sunt disponibile pentru astfel de investiții.
—
💡 Ce se propune concret?
✅ Eliminarea plafonului de 25% contribuție publică
✅ Eliminarea duratei minime de 5 ani
✅ Obligația ca societățile de proiect să fie S.A., apte de finanțare pe bursă
✅ Posibilitatea ca statul să înființeze societăți de proiect, pentru a atrage ulterior capital privat
✅ Introducerea garanțiilor de stat conforme pieței, nu ca ajutor de stat
✅ Studiile de fundamentare să fie obligatoriu realizate de consultanți independenți
✅ Proiectele PPP să fie asumate expres în Programul de Guvernare pentru stabilitate pe termen lung
—
🔍 De ce acum?
📊 România riscă să piardă finanțări și să amâne proiecte esențiale.
💶 Fondurile de investiții, bănci, companii de asigurări și fonduri de pensii sunt interesate să finanțeze astfel de proiecte.
🔧 Avem deja cadrul ASF modernizat pentru emiterea de obligațiuni municipale și corporative.”
Un cadru PPP modern este obligatoriu pentru România daca se dorește să își construiască viitorul pe baze solide si să își dezvolte infrastructura fără a sufoca bugetul de stat, apreciaza Gabriel Grădinescu.