• Transformarea digitală aduce oportunități mari de creștere și incluziune, dar cere și o viteză și o reziliență fără precedent.
Cosmin Marinescu, vice-guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a participat, recent, la Chișinău, alături de Anca Dragu – guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, François Villeroy de Galhau – guvernatorul Băncii Naționale a Franței, Jasmina Selimović – guvernatorul Băncii Centrale a Bosniei și Herțegovinei, precum și de numeroși bancheri centrali, experți, cercetători și reprezentanți ai sectorului financiar, la prima conferință internațională importantă a Băncii Naționale a Moldovei, organizată în parteneriat cu Banca Națională a României și Banque de France. Domnul Marinescu a refirmat, în deschiderea conferinței inaugurale „New Technology for Old Markets” (Tehnologii noi pentru piețe cu vechime), parteneriatul strâns și durabil dintre Banca Națională a României și Banca Națională a Moldovei, subliniind legăturile puternice de încredere și cooperare care unesc cele două bănci naționale și angajamentul comun față de buna guvernanță, reziliența financiară și construirea unei viziuni comune pentru viitor în cadrul Uniunii Europene.
Citiți, mai jos, mesajul domnului Cosmin Marinescu.
„Doamnă Guvernator Dragu, Distinși colegi,
Stimați invitați, Doamnelor și domnilor
Este o onoare să mă adresez astăzi dumneavoastră la ediția inaugurală a conferinței „New Technology for Old Markets” – un eveniment cu adevărat remarcabil, care reunește Banca Națională a Franței, Banca Națională a Moldovei și Banca Națională a României.
Evenimentul de astăzi implică mai mult decât promovarea unor idei –este despre construirea de punți între autorități, țări, și generații. Și pentru mine, personal, este și despre celebrarea parteneriatului puternic și durabil dintre Banca Națională a României și Banca Națională a Moldovei – un parteneriat bazat pe încredere, istorie comună și o viziune comună pentru viitor.
Anul acesta are o semnificație specială pentru noi, în România: sărbătorim 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României. De aproape un secol și jumătate, am traversat furtuni financiare, am îmbrățișat tranziții economice și ne-am adaptat la realitățile în schimbare ale pieței.
Dar niciodată nu ne-am confruntat cu o transformare atât de profundă precum cea determinată de era digitală, care remodelează întreaga societate, precum și platforma de lucru pentru politicile publice, în special pentru politica fiscală și cea monetară.
Tema conferinței noastre – Tehnologii noi pentru piețe cu vechime – nu putea fi mai oportună. Trăim într-o lume în care schimbarea nu bate politicos la ușă – ea pătrunde cu forța, cere atenție deplină și resetează regulile.
Economiile emergente, precum a noastră, se află la răscruce: transformarea digitală aduce oportunități mari de creștere și incluziune, dar cere și o viteză și o reziliență fără precedent. Nu trebuie doar să urmăm tendința – trebuie să o stabilim noi.
Transformarea digitală nu mai este un proiect secundar; este scena principală, este nucleul competitivității, economiile emergente fiind la un punct de cotitură.
De la plăți în timp real la evaluarea digitală a bonității, de la open banking la evaluarea riscurilor, asistăm la reinventarea ecosistemului financiar, la modul în care tehnologia lărgește accesul la finanțare. Dar transformarea trebuie să aibă sarcini și obiective bine definite. Provocarea constă în a ne asigura că inovarea servește economia reală și că întărește reziliența, și nu creează noi vulnerabilități.
În mai puțin de un deceniu, avansul tehnologiilor inovatoare, precum criptomonedele și blockchain, a dus la următorul salt în tehnologiile financiare, impulsionat de descentralizare, automatizare și servicii personalizate.
Pandemia a schimbat regulile jocului, forțând prioritizarea strategiilor digitale, ceea ce a dus la un rol crescut al tehnologiilor emergente în remodelarea sistemului financiar.
Ca urmare, astăzi vorbim din ce în ce mai mult despre cum și când peisajul financiar și monetar va fi transformat în mod semnificativ de soluții precum moneda digitală a băncii centrale, tehnologia registrelor distribuite sau inteligența artificială.
Tocmai de aceea, din perspectiva noastră, provocările tehnologice care ne așteaptă creează noi premise. Acestea îmbunătățesc calitatea și eficiența implementării politicii monetare și promovează o coordonare mai puternică, convingătoare și credibilă între politicile publice.
În prezent, accentul nu se pune doar pe viteză și comoditate, ci și pe securitatea sistemelor de plată. Consumatorii se așteaptă acum la soluții rapide și sigure, fie că este vorba de plăți contactless , portofele digitale sau plăți instant.
Recunoscând rolul companiilor Fintech și al serviciilor tip open banking în concurență, Banca Națională a României oferă start-up-urilor mentorat și expertiză pentru a dezvolta soluții inovatoare și a le testa în mod eficient. Noi, la Banca Națională a României, recunoaștem că tranziția de la proiecte pilot la adoptarea sistemică necesită nu doar tehnologie, ci și coordonare internațională și standarde comune.
Cu toate acestea, tehnologia singură nu ne poate duce mai departe. Dimensiunea umană este la fel de vitală – și aici leadershipul, în toată diversitatea sa, devine piatra de temelie a progresului.
Sunt mândru că această conferință include o platformă și pentru femeile lider din sectorul financiar, oferindu-le ocazia de a îndruma și inspira următoarea generație. O economie digitală construită fără egalitate de gen ar fi o ocazie ratată de a fi mai puternică, mai creativă și mai durabilă.
Doamnelor și domnilor,
Transformările structurale trebuie privite dintr-o perspectivă națională mai largă. În urmă cu două decenii, România s-a angajat în cel mai important proiect național din istoria sa recentă: aderarea la Uniunea Europeană. Dezvoltarea economică și socială a României a fost definită de realizarea acestui efort vizionar.
În prezent, autoritățile moldovene depun eforturi reale pentru a accelera aderarea Republicii Moldova la UE. Transmitem cele mai sincere felicitări pentru progresul semnificativ înregistrat în realizarea acestui obiectiv național.
Țările noastre au colaborat întotdeauna strâns, în special în perioadele de criză. În situații geopolitice dificile, țările noastre s-au dovedit a fi parteneri de încredere.
În calitate de fost consilier economic al președintelui României timp de zece ani, am fost implicat în numeroase proiecte de asistență și cooperare cu Republica Moldova. În ultimii ani, România a împărțit resursele sale energetice cu Republica Moldova, în contextul crizei energetice generate de războiul nedrept al Rusiei împotriva Ucrainei.
Banca Națională a Moldovei are un rol special în pregătirea țării pentru aderarea la Uniunea Europeană, în ceea ce privește alinierea cadrului de reglementare și a activităților sale la legislația UE. În acest scop, confirm prin prezenta o asistență instituțională și profesională continuă și consecventă din partea Băncii Naționale a României.
Instituțiile noastre nu sunt definite doar de legături simbolice – o simplă comparație a celor două logo-uri ar fi revelatoare. Suntem uniți de legături mult mai profunde și structurale.
Banca Națională a României este un susținător important și dedicat al Băncii Naționale a Moldovei în angajamentul său deplin de a-și consolida capacitatea instituțională, în îndeplinirea mandatului său. Prioritățile cheie sunt consolidarea stabilității financiare a țării, modernizarea infrastructurii bancare și armonizarea legislației cu standardele UE.
Și aici, cooperarea bilaterală dintre Banca Națională a României și Banca Națională a Moldovei reprezintă un model al modului în care expertiza și viziunea comune ne fac mai bine pregătiți pentru aceste schimbări.
Aș dori să menționez în mod special programele de înfrățire finanțate de UE cu scopul de a consolida reglementarea și supravegherea bancară, guvernanța corporativă și gestionarea riscurilor în sectorul financiar al Republicii Moldova. BNR a fost partenerul principal, iar colegii olandezi și lituanieni au fost parteneri secundari.
Dragi invitați,
Procesul de aderare la Uniunea Europeană este clar definit de un aspect fundamental: convergența economică. Republica Moldova trebuie să realizeze gradual acest lucru, astfel încât să facă față cu succes provocărilor geostrategice și de securitate majore.
În ultimele două decenii, România a înregistrat cea mai rapidă creștere economică dintre țările UE în termeni de convergență reală. Chiar dacă persistența disparităților regionale rămâne o provocare, este evident că integrarea în UE, schimbările instituționale și investițiile străine au susținut creșterea economică.
Pentru viitor, România rămâne ferm angajată în realizarea obiectivului său strategic de aderare la zona euro, și de contribuție activă la politica monetară din cadrul UE. Personal, consider că aderarea la zona euro ar putea fi, pentru următorul deceniu, următorul proiect strategic al României.
În ultimii ani, inflația, ratele dobânzilor pe termen lung și deficitul bugetar au fost mult peste valorile de referință corespunzătoare criteriilor de la Maastricht. Aceste vulnerabilități ne reamintesc că stabilitatea financiară nu poate fi considerată ca fiind garantată.
În același timp, ele subliniază necesitatea unor măsuri și reforme decisive, care trebuie considerate investiții în reziliență și credibilitate, punând bazele unei creșteri economice mai puternice și mai echilibrate pe termen lung.
La fel de important, sustenabilitatea financiară depinde de abordarea deficitelor gemene care împovărează economia noastră în acești ani: deficitul public și deficitul de cont curent. Aceste dezechilibre macroeconomice nu sunt doar surse de vulnerabilități, ci și un test al coerenței politicilor. Corectarea acestora necesită acțiuni decisive, un dialog transparent și o aliniere consecventă a politicilor fiscale, monetare și structurale.
Aceste eforturi consolidează nu numai calea noastră către aderarea la zona euro, ci și competitivitatea și prosperitatea noastră pe termen lung în cadrul Uniunii Europene.
Stimați colegi,
Astăzi ne confruntăm cu provocări geostrategice și de securitate majore, iar băncile noastre naționale sunt piloni cheie ai dezvoltării economice și sociale a țărilor noastre. Într-o lume în rapidă schimbare, noi, în calitate de bancheri centrali, trebuie să ne sprijinim țările pentru a realiza progrese solide, rămânând în același timp fideli valorilor europene.
În final, permiteți-mi să vă împărtășesc această perspectivă:
Piețele pot avea vârsta națiunilor pe care le deservesc,dar capacitatea lor de a se reinventa este nelimitată. Ceea ce contează este nu vârsta unei piețe, ci actualitatea abordării noastre.
Următorul capitol al poveștii noastre economice nu va fi scris de cei care așteaptă schimbarea, ci de cei care o conduc. Să fim printre ei. Să fim arhitecții unui viitor financiar inovator, incluziv și receptiv la realitățile de astăzi.
Vă mulțumesc și vă doresc tuturor o conferință inspiratoare și orientată spre viitor. Vă doresc sesiuni productive și discuții fructuoase.
Mai mult, sunt sigur că atât gazdele noastre, prin eforturile lor de ospitalitate, cât și distinșii noștri oaspeți vor face din acest eveniment o experiență fructuoasă și memorabilă.
În final, doresc să adresez cele mai calde felicitări doamnei guvernator Anca Dragu pentru tot ceea ce face la Banca Națională a Moldovei, ca lider și bun guvernator în sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova!
Vă mulțumesc foarte mult!”
| Știri BVB