Cornelia Năstase – CC Tax Advisory: „ANAF nu poate inventa praguri fiscale prin conferințe. Vânzările ocazionale din patrimoniul personal NU devin automat activitate economică peste 10.000 lei”

CC Tax Advisory solicită public ANAF să retragă și să clarifice oficial anunțul privind „pragul de semnificație” de 10.000 lei pentru persoanele care vând bunuri în regim ocazional pe platforme online (OLX, Publi24 etc.). Stabilirea unilaterală a unui prag valoric prin declarații de la o conferință nu are temei în Codul fiscal și încalcă principiul constituțional al legalității fiscale: impozitele și taxele se stabilesc numai prin lege (art. 139 alin. 1 din Constituție), potrivit unui comunicat.

Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory: „Un prag de semnificație anunțat de un funcționar, oricât de bine intenționat, nu devine drept. Înalta Curte a spus limpede: Fiscul nu poate completa legea după bunul plac cu plafoane inventate. Altfel, nu mai avem securitate juridică, ci loterie administrativă.”

De ce poziția ANAF este greșită juridic

1. Nu există bază legală pentru un prag valoric general care să transforme vânzările din patrimoniul personal în „activitate economică” peste 10.000 lei. ÎCCJ a sancționat deja practica stabilirii de plafoane „de lucru” (ex. 5.000 lei) ca fiind o adăugare la lege, contrară 139 Constituție, apreciind că asemenea praguri trebuie prevăzute de legiuitor, nu de organul fiscal.
2. Vânzarea ocazională este diferită de activitatea economică. O persoană care își vinde bunuri proprii (cărți, mobilier, echipamente casnice) valorifică patrimoniu personal; una care cumpără cu scop de revânzare desfășoară efectiv comerț. Diferența este dată de intenție, regularitate și organizare, nu de o sumă arbitrară. Chiar relatările presei subliniază că „pragul” conduce doar la notificări, nefiind probă de activitate economică – ceea ce confirmă ambiguitatea mă
3. DAC7 nu autorizează invenția de plafoane pentru impunere. DAC7 introduce obligații de raportare pentru platforme (colectare/raportare date despre vânzători), nu dă dreptul ANAF să re-califice, printr-un prag unilateral, veniturile ocazionale în venituri impozabile. Regimul de impunere rămâne cel din legislația națională; raportarea ≠ impunere automată.

De ce este ineficientă și inechitabilă

• Inechitate de fond: un vânzător de un singur bun scump (ex. instrument muzical) depășește rapid 10.000 lei, deși nu face comerț. În schimb, tranzacții numeroase și mici pot „scăpa” privirii, deși pot indica organizare economică.
• Operațional imposibil de susținut: prețul din anunț nu este prețul efectiv; evaluarea „venitului real” ar presupune mii de clarificări (probe de plată, chitanțe de mână, dispute pe prețuri negociate), blocând resurse ANAF care lipsesc exact în zona marilor contribuabili, APA și prețuri de transfer.
• Confuzie normativă: nu e clar pe ce perioadă se calculează pragul, cum se tratează frecvența, cum se face agregarea între platforme – generând litigii inutile.

Ce cerem ANAF – soluția corectă, legală și eficientă

1. Clarificare oficială: comunicat/ordin procedural care să confirme că vânzările ocazionale din patrimoniul personal nu sunt re-calificate automat peste un prag valoric și că orice re-încadrare fiscală se face de la caz la caz, pe criterii de continuitate și organizare (nu pe o sumă arbitrară).
2. Ghid practic pentru contribuabili, însoțit de FAQ: exemple concrete, documente utile, criterii non-valorice (regularitate, stoc, achiziții pentru revânzare, publicitate, logistică).
3. Folosirea DAC7 cu cap: analiza de risc pe date raportate de platforme, focus pe vânzători recurenți cu indicatori de activitate economică (nu pe gospodării care-și valorifică bunurile).
4. Prioritizarea resurselor pe marii contribuabili, transfer pricing, APA – zone cu impact bugetar real, nu pe „micul anunț”

Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory: „Lupta cu evaziunea nu se câștigă cu post-it-uri de 10.000 lei pe OLX. Se câștigă cu dosare solide pe lanțuri de tranzacții, cu DAC7 aplicat inteligent și cu reguli clare care nu pun oamenii cinstiți pe drumuri.”

Declarațiile privind „pragul de 10.000 lei” au fost făcute de reprezentanți ai ANAF la Profit E-commerce – Ediția a VI-a, apoi preluate larg de presă. Toate consemnează că pragul atrage notificări de conformare, nu impunere automată – însă exact această ambiguitate riscă să producă efecte administrative nelegale și abuzive în practică, în lipsa unui temei normativ expres.