Autor: Dan Pălăngean
Datele publicate de INS pentru T2 2025 arată că venitul mediu al unui român a fost de 3.824 lei lunar. Suma a ajuns la 9.502 lei pe gospodărie, mai mare cu 15,7% decât în urmă cu un an și în creștere cu 3,9% față de trimestrul anterior. Veniturile bănești pe o persoană s-au ridicat la 3.593 lei iar cele în natură au fost echivalate cu 231 lei.
De reținut ca o tendință importantă, după 2,65 persoane/familie în 2016 și 2,57 persoane/familie în 2020 s-a coborât la doar 2,48 persoane/familie, ușoara revenire la 2,51 persoane pe familie în T2 2024 nefiind confirmată ulterior (de unde creșterea veniturilor pe persoană apare mai mare decât cea pe gospodărie). Evoluția în termeni reali (ajustarea cu inflația medie lunară de 5,32% pe T2 2025) arata (încă) o creștere pronunțată a puterii de cumpărare pe persoană (+10,9%).
În treacăt fie spus, inflația medie pe T2 2024 a fost egală cu cea din T2 2025, doar că evoluția a fost pe dos (5,90% în aprilie 2024, 5,12% în mai 2024 și 4,94% în iunie 2024, comparativ cu 4,85% în aprilie 2025, 5,45% în mai 2025 și 5,66% în iunie 2025). Din această perspectivă, măsurile luate referitor la veniturile populației au fost pe contrasens în raport cu inflația, ceea ce va deveni evident în T3 2025.
Edificatoare pentru evoluția ritmului de creştere a veniturilor consemnat în ultimii șapte ani, este comparaţia între avansul venitului pe persoană, care s-a majorat cu aproximativ 140% din 2018 încoace (în termeni nominali) şi creşterea nominală a PIB (exact 100% conform datelor oficiale disponibile, cu 951 miliarde lei atunci și 1.902 miliarde estimate pentru anul curent).
Veniturile, partea ce revine salariilor în creștere semnificativă
De reținut, salariile au marcat o creștere semnificativă a ponderii în veniturile totale, de la 66,6% în T2 2023 la 69,1% în T2 2025 (+2,5 pp), valoare identică cu cea din T2 2021 și cea mai mare din ultimii șapte ani. În schimb, s-a păstrat importanța relativă a veniturilor din prestații sociale la 19,4%, cea mai mică valoare din 2022 încoace, deși a existat un avans de 0,4 puncte procentuale.
Partea care revine veniturilor în natură, a rămas stabilă în termeni nominali și a coborât la doar 6%, cel mai scăzut nivel istoric. De remarcat și faptul că veniturile din activități independente s-au păstrat, pentru al treilea an consecutiv peste pragul de 2%, după scăderea semnificativă din anii 2020 – 2021, cauzată de criza pandemică.
Cheltuielile cu alimentele, cea mai redusă pondere din ultimii șapte ani
Pe partea de cheltuieli, se remarcă ponderea cea mai redusă din ultimii șapte ani consemnată la produsele alimentare, în scădere marcată față de revenirea la 37,2% din urmă cu doi ani. Chiar și cu păstrarea la limită a măsurilor de limitare a costurilor cu facturile casnice, ponderea cheltuielilor cu locuința și utilitățile a crescut înapoi la 13,7% după trei ani de scădere și s-a întors la nivelul procentual din T2 2021.
Bugetul pentru băuturi alcoolice și tutun și-a păstrat tendința clară de scădere din ultimii ani (din T2 2020 încoace) și a făcut rocada benefică cu segmentul îmbrăcăminte și încălțăminte, (în creștere la 8,2%). Reducerea a fost marginală la cheltuielile relative cu transportul (-0,1 pp, până la 7,1%) în timp ce mobilierul și dotarea locuinței (+0,1 pp, 6,9%) și sănătatea (+0,1 pp, până la +6,3%) au confirmat de puțin tendința de creștere.
Păstrarea acensiunii sectorului HoReCa (2,6%, +0,1 pp, până la cel mai înalt nivel din ultimii șapte ani) a fost în ton cu micul avans pe segmentul de educație (de la 0,5% la 0,7%, tot record pe perioada analizată).
De reținut spațiul în creștere importantă (+0,9 pp) din bugetul gospodăriilor alocat pentru recreere și cultură (3,4% dar încă sub cel din T2 2018) și faptul că partea alocată pentru comunicații a scăzut pentru al cincilea an consecutiv (după recordul de 6,8% atins în pandemie), până la 3,9%.
| Știri BVB