Update articol:
Banking Forum 2025

Florin DĂNESCU, ARB: Economia este foarte mult subordonată politicului; nu în sensul nedemocratic, ci în sensul în care deciziile politice țin foarte puțin seama de principiile economice și asta este o problemă foarte mare

Florin DĂNESCU, ARB: Economia este foarte mult subordonată politicului; nu în sensul nedemocratic, ci în sensul în care deciziile politice țin foarte puțin seama de principiile economice și asta este o problemă foarte mare
 - poza 1

Economia este foarte mult subordonată politicului, nu în sensul nedemocratic, ci în sensul în care deciziile politice țin foarte puțin seama de principiile economice și asta este o problemă foarte mare, a spus Florin DĂNESCU, Președinte executiv Asociația Română a Băncilor, la Banking Forum 2025, organizat de Financial Intelligence.

 

Domnia sa a spus: „În 35 de ani, de la Revoluție încoace, România a avut unul din cele mai mari ritmuri de creștere ale PIB per locuitor din lume, aproximativ 7% rata de creștere compusă medie. Și te întrebi cum a făcut acest lucru, în structura pe care o cunoaștem azi? In primii 10 ani, a crescut de la 1644 de dolari pe locuitor, în echivalent dolari la cursul de azi, la 1660, adică a stat pe loc 10 ani de zile. Dar uităm să vedem că România a avut două mineriade ‘90-’91, a mai avut una prin ‘98 și a fost un deceniu pierdut. Trebuie să înțelegem unde suntem, cu valorile și calitățile pe care le avem, dar și cu greșelile pe care le facem și nu învățăm niciodată.”

Potrivit lui Dănescu, băncile nu se lamentează, deși sunt solidare cu celelalte firme și populația, pentru rezolvarea situației bugetare.

Băncile au cei mai buni economiști, pentru că toate evoluțiile din economie sunt administrate în bănci, prin faptul că populația, companiile și statul sunt clienții lor, a mai spus oficialul ARB: “Meseria noastră este să administrăm riscuri, să vedem trenduri, să urmărim statistici și uneori chiar să facem puțină econometrie, adică ce urmează și de ce. Și ne ducem cu aceste analize și știința noastră întotdeauna către guvernanți, nu facem tam-tam, pentru că nu e o discuție de presă, nu pentru că ne-am feri, ci pentru că nu am obține efectul scontat. (…)

Puțină lume realizează ce s-a întâmplat acum: faptul că, alături de populație, singurii care sunt solidari în această criză sunt tot băncile. Nu am văzut nicio știre să spună că și băncile contribuie solidar în plus, față de trecut, cu o taxă, cu scopul ieșirii din criză. Ce înseamnă asta pentru bănci? Nu e de bine, dar preferăm să nu ne lamentăm și noi, să nu ne plângem. Totuși parcă nu e prea corect să ai o teamă că s-ar putea mări această taxă.

Ce înseamnă această taxă în cifre? Înseamnă o contribuție de impozit pe profit în termeni normalizati, împreună cu taxa pe cifra de afaceri, o contribuție fiscală totală între 30% și 50%, dar având și situații extreme de 80% a băncii din profit.”

Domnia sa a făcut o analiză cantitativă, structurală și calitativă asupra companiilor care sunt motorul principal al României, IMM-urile – cu contribuție la PIB de 64,7%: “Cantitatea înseamnă câte IMM-uri avem la mia de locuitori. Suntem pe ultimul loc din Europa, dar, atenție, suntem în rândul țărilor dezvoltate, dar la coadă și trebuie să înțelegem lucrul acesta. Cehia are de trei ori mai multe IMM-uri.

Structural, 30% din aceste IMM-uri au pierderi, în medie, de 10 ani și capitaluri negative. Structural, avem o problemă masivă! Ce se mai întâmplă în aceste IMM-uri, probabil plătesc salarii minime? Probabil că, în viitor, vor pune o presiune colosală pe pensii? Noi, românii, avem cultura cu gândirea pe termen scurt. Care mai sunt elemente de structură? Ne deranjează că avem o piață neagră de 25% sau mai mult? Când judecăm intermedierea financiară a băncilor față de produsul intern brut, de fapt avem o problemă de numitor, adică nu este o corelație statistică corectă, pentru că ar trebui să excludem piața neagră, dar nu știm cât e.

La IMM-uri, este și problema calitativă, acea productivitate de care nu s-a mai auzit în ultimii 20 de ani în România. Media valorii adăugate a unui salariat al unui IMM, timp de un an, era în jur de 26.000 de euro. Media în Uniunea Europeană este de 54.000. Structura firmelor este: 99,8% dintre firme – IMM-uri, micro, mici și medii, ele generează 60% din valoare adăugată la PIB, contribuie 30% la veniturile fiscale, angajează 65% din salariați, au o productivitate medie de 21.400 euro pe angajat. 0,2% din firmele mari, marile companii pe care trebuie să le „taxăm” generează 40% din valoarea adăugată, contribuie cu aproape 70% la veniturile fiscale, generează 36.300 de euro pe angajat și probabil că își plătesc salariile și contribuțiile la buget și la pensii cum trebuie și nu vor pune presiune în viitor pe această problemă.”

BVB | Știri BVB
AAGES S.A. (AAG) (21/10/2025)

Hotarari CA din 21.10.2025

SIMTEL TEAM (SMTL) (21/10/2025)

Eliberare CIIF din partea ASF

SOCEP S.A. (SOCP) (21/10/2025)

Convocare AGAO 03/04.12.2025

TRANSILVANIA INVESTMENTS ALLIANCE S.A. (TRANSI) (21/10/2025)

Informare Depozitarul Central - operare diminuare capital social - nr. actiuni