Autor: Andrei Rădulescu
Țările din Europa Centrală și de Est au înregistrat în ultimele decenii un ritm ridicat de convergență economică către media europeană, susținut de forțele integrării în Uniunea Europeană, inclusiv intrările masive de capital și ameliorarea productivității multifactoriale.
Pe de o parte, implementarea acquis-ului comunitar a contribuit la diminuarea percepției de risc în regiune, determinând o creștere semnificativă a investițiilor străine directe.
Pe de altă parte, programele implementate de Uniunea Europeană au condus la dezvoltarea semnificativă a infrastructurii critice, cu un impact pozitiv pentru fluxurile de capital privat.
Nu în ultimul rând, libera circulație a factorilor de producție a înlesnit integrarea acestor economii în Piața Unică Europeană.
Per ansamblu, așa cum a subliniat economistul-șef al Băncii Mondiale în 2012 (Indermit Gill), aceste economii au beneficiat de așa-numitul „mecanism de convergență economică” „inventat de Uniunea Europeană”.
Astfel, între 2000 și 2024, PIB-ul pe locuitor exprimat ca procent din PIB-ul pe locuitor al Uniunii Europene (la paritatea puterii de cumpărare standard) a crescut cu 17,7 puncte procentuale, ajungând la 91,2% în Cehia, cu 22,6 puncte procentuale, până la 76,1% în Ungaria, cu 30,3 puncte procentuale, până la 78,7% în Polonia, și cu 51,5 puncte procentuale, până la 77,9% în România, conform estimărilor Eurostat, prezentate în graficul de mai sus.
Cu toate acestea, atrag atenția cu privire la deteriorarea vitezei convergenței economice a țărilor din Europa Centrală și de Est către media europeană după incidența pandemiei coronavirus (în 2020), aspect evidențiat în graficul următor. Ultimii ani au fost dominați de multiple șocuri (pandemia de coronavirus, tensiunile geopolitice și erodarea multilateralismului) la nivel mondial și european, precum și de consecințele acestora, inclusiv deteriorarea competitivității internaționale a economiei Uniunii Europene. De fapt, aceste șocuri au avut un impact negativ asupra ritmului anual potențial de creștere economică în aceste țări. Mai mult, în cazul Cehiei, PIB-ul pe locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare standard (ca % din media UE) nu a revenit încă la nivelurile pre-pandemice.
Se observă deteriorarea ritmului anual de creștere în țările din Europa Centrală și de Est după izbucnirea crizei din Ucraina, în februarie 2022. Pe de o parte, intensificarea tensiunilor geopolitice a influențat performanța macroeconomică în Zona Euro (principalul partener economic al țărilor din Europa Centrală și de Est). Pe de altă parte, creșterea semnificativă a prețurilor la energie a afectat considerabil competitivitatea internațională a acestor țări. Nu în ultimul rând, persistența unei percepții ridicate a riscului geopolitic regional a avut un impact negativ asupra climatului investițional din țările regiunii. De exemplu, CDS-ul (credit default swap) Poloniei (cea mai mare economie din Europa Centrală și de Est) a înregistrat în anii 2023, 2024 și 2025 niveluri mai ridicate decât în 2020 și 2021, potrivit CBonds (2025).
În acest context, ritmul anual de creștere în țările Europei Centrale și de Est s-a deteriorat în 2023 și 2024. În Polonia, PIB-ul a crescut cu rate anuale de 0,2% în 2023 și 3,0% în 2024, potrivit Eurostat. Ritmul anual al activității economice din România a decelerat la 2,3% în 2023 și doar 0,9% în 2024. În Cehia, PIB-ul a stagnat în 2023 și a crescut cu o rată anuală de numai 1,2% în 2024. Nu în ultimul rând, economia Ungariei s-a ajustat cu un ritm anual de 0,8% în 2023 și a crescut cu o rată anuală de 0,6% în 2024.
Deteriorarea performanței macroeconomice în țările CEE de la izbucnirea crizei geopolitice din Ucraina a fost determinată de climatul investițional dificil. Formarea brută de capital fix s-a diminuat în 2024 cu rate anuale de 0,9% în Polonia, 2,5% în România, 2,8% în Cehia și 9,9% în Ungaria, potrivit datelor Eurostat.
Deteriorarea climatului investițional în regiune a fost determinată de deteriorarea competitivității internaționale și de tendința ascendentă a costurilor reale de finanțare, cu impact negativ asupra cererii interne.
De exemplu, rata anuală a volumului total al exporturilor (bunuri și servicii) a decelerat în Polonia la 3,7% în 2023 și 2,0% în 2024. În România, volumul total al exporturilor s-a diminuat în 2023 și 2024 cu ritmuri anuale de 1,3% și, respectiv, 2,5%. În Cehia, volumul total al exporturilor a crescut, dar cu ritmuri anuale în decelerare, la 2,3% în 2023 și 1,5% în 2024. În Ungaria, volumul total al exporturilor a crescut cu o rată anuală de 17,4% în 2023, dar s-a diminuat cu o rată anuală de 0,9% în 2024.
În ceea ce privește costurile reale de finanțare pe termen scurt (ratele nominale ale dobânzii pentru scadența trei luni ajustate cu inflația), se poate observa o tendință ascendentă în țările din regiune de la începutul anului 2023, în convergență cu evoluțiile din SUA (cea mai mare economie a lumii, cu un PIB nominal de peste 30 trilioane USD în prezent, potrivit estimărilor Departamentului Comerțului) și din Zona Euro (principalul partener economic al țărilor din Europa Centrală și de Est).
În 2024, costurile reale de finanțare pe termen scurt au crescut până la cele mai ridicate niveluri de la începutul anilor 2000 în Cehia și Ungaria, la cel mai ridicat nivel din 2015 în Polonia și la maximul din 2020 în România, potrivit estimărilor elaborate utilizând datele Eurostat.
| Știri BVB