de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2025 a fost de 9.078 lei, cu 76 lei mai mare (+0,8%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a avansat cu 56 lei (+1%), până la 5.443 lei, a doua cea mai mică valoare din ultimele șapte luni. Suma reprezintă 1.108 euro nominal la cursul din octombrie 2025, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă.
În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +9,88% și al unui avans nominal de 4,1%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a coborât din nou, până la -5,3%, dar ritmul de deteriorare a scăzut vizibil. Evoluția a avut loc în contextul măsurilor de limitare a deficitului public și a creșterii economice firave din prima jumătate a anului (+0,3% brut, conform INS).
Pe fondul păstrării relativ stabile a cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a ajuns la 1.070 euro (prețuri relative în România de 64%, calculate de Eurostat și publicate în iunie 2025), cu 19 euro în plus față de aceeași lună a anului trecut. Cu referința octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real s-a mărit în septembrie cu 1,6 puncte procentuale, până la 236,4%.
Seria de date a INS arată atenuarea sistematică din ultimele 12 luni a puterii de cumpărare a veniturilor salariale, după nivelul excesiv de 8,8% din septembrie 2024 (atins în perioada electorală, ceea ce a contribuit la expandarea deficitului bugetar). Chiar și cu o cerere atenuată, deficitul comercial a rămas considerabil, de circa 2,5 miliarde euro lunar.
Astfel, puterea de cumpărare a venitului salarial mediu a intrat clar pe minus, unde va rămâne o perioadă destul de îndelungată de timp. Din păcate, din nou pe contrasens cu evoluția productivității muncii industriale, ușor pozitivă ca medie lunară de la începutul anului. Corelat cu creșterea de TVA, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu circa 2% (date ajustate sezonier) în august și septembrie.
Doar două sectoare de activitate, rămase pe plus în termeni reali
Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat fabricarea produselor din tutun (+15,2% nominal și +4,8% în termeni reali, ajustat cu inflația), urmată de intermedierile financiare plus asigurări (+13,1%, respectiv +2,9%). Toate celelalte sectoare de activitate s-au situat pe minus în termeni reali.
Valori negative ceva mai reduse ale puterii de cumpărare s-au regăsit în serviciile administrative şi activități suport (-1,7%), telecomunicații (-1,9%), comerț (-2%), extracția petrolului brut și a gazelor naturale (-2,4%) și distribuția apei, salubritate, deșeuri (-3,5%), cu -3,9% în industria prelucrătoare, la fel ca și în industria alimentară.
Mai apropiați de media națională pe economie (-5,3%) au mai fost angajații din agricultură (-4,8%), tehnologia informației, segmentul de energie electrică şi termică, gaze, apă (ambele cu -5%), transport şi depozitare (-5,1%), precum și cei din sectoarele de cercetare-dezvoltare (-5,4%), construcții (-6,2%) și fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (-6,3%).
De luat aminte, sectoarele bugetare au rămas în subsolul clasamentului după ce evoluția nominală a fost sub cota zero chiar și în termeni nominali, cu sănătatea și asistența socială la -0,4% (de unde -9,4% în termeni reali), învățământul la -2% (respectiv -10,9% în termeni reali) și administrația publică la -2,2% (-11% la puterea de cumpărare).
Pe ultimul loc, cu o scădere de -13,2% în termeni reali (!), apare fabricarea substanțelor și produselor chimice (-4,6% nominal și sub media pe economie). Exact domeniul de activitate pe care avem cel mai mare deficit comercial sectorial, ajuns conform datelor oficiale publicate de INS la peste 10 (zece) miliarde euro după primele nouă luni ale anului curent.
| Știri BVB