Potrivit unui comunicat al ROMPAP, transmis marţi AGERPRES, într-un moment în care industria hârtiei şi cartonului se confruntă cu presiuni fără precedent, această taxă suplimentară afectează direct competitivitatea sectorului şi capacitatea companiilor de a continua să investească şi să producă în România.
“În contextul preţurilor ridicate la energie, impozitul IMCA devine un factor suplimentar de presiune şi reduce semnificativ posibilitatea companiilor de a investi, de a planifica şi de a rămâne competitive. Industria hârtiei are nevoie de măsuri de sprijin, nu de poveri suplimentare”, a declarat Ionel Ciucioi, director executiv al ROMPAP.
În comunicat se menţionează că industria hârtiei este, prin natura sa, una cu un consum energetic intens, energia putând reprezenta până la 30% din costurile totale ale unei fabrici. În condiţiile în care România înregistrează constant preţuri la energie electrică şi gaze naturale mai ridicate decât alte state europene, menţinerea IMCA amplifică vulnerabilităţile sectorului. Eliminarea plafonării preţului la energie electrică, fără includerea industriei hârtiei pe lista sectoarelor vulnerabile, a diminuat semnificativ rezilienţa fabricilor. Spre deosebire de România, multe ţări din UE sprijină industriile intensive din punct de vedere energetic prin scheme de compensare, reduceri fiscale sau acces la contracte bilaterale pe termen lung.
Potrivit organizaţiei, aproximativ 90% din ambalajele de hârtie utilizate în România sunt produse pe plan local. Creşterea continuă a costurilor – amplificată de IMCA şi de preţurile ridicate la energie – se transmite inevitabil în preţurile ambalajelor şi afectează lanţuri întregi ale economiei: industria alimentară, agricultura, retailul şi logistica.
Pe lângă presiunea energetică, industria se confruntă cu o vulnerabilitate structurală majoră – accesul dificil şi costurile ridicate cu materia primă. Deşi România colectează anual aproximativ 700.000 de tone de maculatură, peste 30% din această cantitate este exportată. În acelaşi timp, Europa şi-a stabilit un obiectiv de reciclare de 76% până în 2030, iar România şi-a propus ţinte şi mai ambiţioase: 75% în 2025 şi 85% în 2035, potrivit Strategiei Naţionale pentru Economie Circulară. Aceste obiective devin tot mai greu de atins în condiţiile lipsei unui mecanism care să prioritizeze necesarul intern de materie primă reciclată.
Patronatul precizează că, în acest context complex, menţinerea impozitului IMCA nu face decât să amplifice vulnerabilităţile industriei hârtiei şi cartonului din România. Eliminarea acestei taxe reprezintă un pas esenţial pentru restabilirea predictibilităţii, stimularea investiţiilor şi protejarea locurilor de muncă într-un sector strategic pentru economia circulară.
“România are şansa de a deveni un exemplu regional în domeniul economiei circulare şi al producţiei durabile. Pentru a valorifica acest potenţial, sunt necesare politici economice predictibile, eliminarea distorsiunilor fiscale precum IMCA şi sprijin real pentru o industrie strategică aflată sub multiple presiuni”, a adăugat Ionel Ciucioi.
ROMPAP îşi reafirmă disponibilitatea pentru dialog deschis cu autorităţile şi subliniază necesitatea unor măsuri coerente, care să asigure: reducerea presiunii fiscale asupra industriilor energointensive, facilitarea accesului la materie primă reciclabilă şi consolidarea competitivităţii producătorilor locali pe piaţa internaţională.
Patronatul Industriei de Celuloză şi Hârtie (ROMPAP) este o organizaţie înfiinţată în 1992, din care fac parte 23 de companii membre, însumând o cifră de afaceri anuală de aproape 1 miliard de euro şi 5.000 de angajaţi. Este membră a două confederaţii europene, respectiv Confederaţia Europeană a Industriei de Hârtie – CEPI şi Federaţia Europeană a Fabricanţilor de Carton Ondulat – FEFCO. Rolul ROMPAP este de a monitoriza legislaţia internă şi acţiunile ce se întreprind de către autorităţile şi instituţiile statului în domeniul politicilor industriale, al exploatării forestiere, al mediului, al colectării şi reciclării maculaturii, al promovării ambalajelor din carton ondulat şi de a iniţia acţiuni de corectare a unor prevederi legislative care contravin intereselor industriei şi chiar legislaţiei europene.