UNESCO: Libertatea de exprimare în lume a scăzut cu 10 % din 2012

Libertatea de expresie în lume a scăzut cu 10% între 2012 şi 2024, un regres comparabil cu cel înregistrat după Primul Război Mondial, în preambulul celui de-al Doilea Război Mondial şi în perioadele cele mai grele ale Războiului Rece din anii 1970, a avertizat luni Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), relatează luni EFE.

Aceasta este una din principalele concluzii ale studiului “Tendinţe mondiale, jurnalism: modelând o lume în pace 2022/2025”, publicat luni, care subliniază legătura fenomenului cu curente îngrijorătoare din ecosistemul media, precum creşterea autocenzurii în rândul reporterilor.

De asemenea, situaţia actuală reflectă aspecte mai largi, precum slăbirea parlamentelor şi a instituţiilor judiciare, scăderea nivelului de încredere publică sau adâncirea polarizării.

În plus, s-a înregistrat un “regres în materie de egalitate, împreună cu o ostilitate crescândă faţă de jurnalişti, oameni de ştiinţă şi cercetători în domeniul mediului”, avertizează studiul, în timp ce dominaţia marilor companii tehnologice a creat “un teren fertil pentru răspândirea discursului urii şi a dezinformării pe internet”.

“În ansamblu, aceste presiuni politice, sociale şi comerciale subminează libertatea, pluralismul şi diversitatea mass-media”, mai evidenţiază UNESCO, în plus faţă de avertizarea privind efectele negative ale inteligenţei artificiale generative, care, în ultimii doi ani, a reuşit deja să aprofundeze criza valorii în mass-media tradiţionale.

Între 2012 şi 2019, contracţia indicelui libertăţii de exprimare a fost moderată, dar s-a accelerat începând cu 2020 şi, mai ales, din 2022, cu o rată anuală de 1,30%, mult peste media perioadei 2012-2024 (0,86%).

Acest indice este realizat pe baza cifrelor furnizate de cel mai mare set de date la nivel mondial privind democraţia, colectat de o reţea internaţională de mii de academicieni şi experţi şi coordonat de Institutul V-Dem de la Universitatea din Goteborg (Suedia), ţinând cont de factori precum cenzura mass-media, hărţuirea jurnaliştilor sau libertatea de expresie academică şi culturală.

Având în vedere că acest regres este foarte legat de situaţia jurnalismului, UNESCO subliniază că, pentru reporteri, este o epocă de hărţuire şi de creştere a ameninţărilor fizice, în special în zonele de conflict.

În perioada 2022 – 2025, 185 de jurnalişti şi-au pierdut viaţa, ceea ce reprezintă o creştere de 67% faţă de perioada anterioară de patru ani. Doar în 2025 au murit 91 de jurnalişti, 41% fiind victime ale unor atacuri deliberate. În plus, impunitatea acestor infracţiuni continuă să rămână foarte ridicată, întrucât UNESCO estimează că, până în 2024, 85% dintre autorii acestor decese nu fuseseră condamnaţi.

Autocenzura în rândul reporterilor creşte cu aproape 5% anual şi, în total, între 2012 şi 2024 a crescut cu 63%. Aceasta înseamnă că jurnaliştii se controlează atunci când raportează subiecte controversate, precum corupţia, de teama represaliilor.

În raport se aminteşte că doar în America Latină şi Caraibe, unde pericolul de a practica jurnalismul a crescut semnificativ în ţări precum Mexicul, aproape o mie de informatori au fost strămutaţi în mod forţat între 2018 şi 2024.

Supravegherea digitală şi legile restrictive au crescut cu 48%, ceea ce îngreunează în special jurnalismul independent, şi au crescut, de asemenea, hărţuirea online, procesele legale abuzive şi nefondate şi practicile de intimidare.

Jurnaliştii specializaţi în mediu sunt expuşi unui risc mai mare, cu 46 de decese înregistrate din 2010 (şi doar 6 condamnări) şi 749 de atacuri de diverse tipuri comise între 2009 şi 2023.

Deşi există veşti pozitive, precum creşterea accesului la internet la nivel global, toate acestea se petrec în timp ce democraţia se contractă la nivel mondial, deoarece pentru prima dată în ultimele două decenii regimurile autocratice depăşesc democraţiile. Astfel, 72% din populaţia planetei trăieşte sub reguli nedemocratice, cel mai înalt nivel din 1978.

“Ceea ce demonstrează datele pentru unii dintre noi este evident, dar pentru milioane de oameni nu atât de evident, şi anume că soarta libertăţii de exprimare este legată de soarta democraţiei”, a subliniat Catalina Botero, preşedinta Catedrei UNESCO pentru libertatea de exprimare de la Universitatea Los Andes, care a colaborat la redactarea acestui studiu.

Baza conversaţiei democratice este ca “participanţii să împărtăşească aceleaşi fapte”, a considerat Catalina Botero într-o conferinţă de presă, dar acest lucru este perturbat de campaniile de dezinformare, care atacă în special sursele tradiţionale de informare, precum jurnalismul.