-
„Nu ne pregătim pentru războaiele care au trecut, ci pentru cele viitoare”
-
„Logistica și capacitatea de a produce și repara în țară sunt esențiale”
Generalul de brigadă (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant al Centrului de Analiză din subordinea Comandamentului Strategic al NATO de la Lisabona și fost șef al Direcției Planificare Strategică, a declarat, în cadrul mesei rotunde „Reindustrializarea României prin dezvoltarea industriei de apărare”, organizată de Financial Intelligence la Senatul României, că dezvoltarea industriei naționale de apărare trebuie să fie direct legată de nevoile operaționale reale ale Armatei României și de evoluția viitoarelor conflicte militare.
„Industria de apărare este un aspect fundamental”, a afirmat Mircea Mîndrescu, precizând că abordarea sa este una predominant militară și operațională, construită din perspectiva planificării strategice și a necesarului real de capabilități.
Fostul oficial NATO a explicat că există două perspective majore asupra industriei de apărare: cea comercială și cea militară.
„Cei din industrie vor să vândă, vor să facă profit, este normal să fie așa. Noi, cei din apărare, vrem ca industria de apărare să facă ceea ce ne trebuie nouă”, a spus acesta.
Mircea Mîndrescu a subliniat importanța logisticii și a capacității de producție și mentenanță locală, în contextul noilor realități geopolitice și al lecțiilor desprinse din războiul din Ucraina.
„Este foarte important să ai în țară tot ceea ce ai nevoie astfel încât să îți rezolvi problemele militare fără a te duce în Coreea să repari ceva”, a declarat generalul în rezervă.
Acesta a atras atenția și asupra diferenței dintre simpla localizare a producției și transferul real de tehnologie și capabilități industriale.
„Localizarea ajută în ziua de astăzi, offsetul adevărat ajută la o dezvoltare ulterioară”, a explicat el.
Potrivit lui Mîndrescu, capacitatea militară modernă se bazează pe trei componente esențiale: componenta materială, componenta intelectuală și componenta morală.
El a insistat asupra necesității ca achizițiile militare să fie realizate în funcție de tipul de conflict pentru care România se pregătește în următoarele decenii. „Nu ne pregătim pentru războaiele care au trecut, ci pentru cele viitoare”, a avertizat acesta.
Generalul (r) a subliniat că războiul electronic și dronele au devenit elemente centrale ale conflictelor moderne și trebuie integrate mai puternic în strategiile de apărare și în dezvoltarea industriei naționale. „Văd războiul electronic ca fiind extrem de prezent”, a afirmat Mîndrescu, făcând referire la experiența conflictului din Ucraina și la rolul sistemelor de neutralizare electronică a dronelor.
Acesta a ridicat și problema adaptabilității echipamentelor militare achiziționate în prezent. „Cumpărăm tancuri, tunuri, e foarte bine, dar le cumpărăm pe cele care trebuie? Avem open architecture? Le echipăm cu tot ce e nevoie ca peste 40 de ani să reziste realității câmpului de luptă?”, a întrebat retoric fostul comandant NATO.
Mircea Mîndrescu a invocat și date privind consumul de muniție și ritmul pierderilor de echipamente din războiul din Ucraina, pentru a sublinia necesitatea unei planificări realiste și a unor rezerve industriale consistente.
În opinia sa, România trebuie să își construiască strategia de apărare pornind de la realism și de la înțelegerea faptului că securitatea și apărarea reprezintă funcții fundamentale ale statului.
„Problema apărării și securității este una fundamentală. Nu poți să o planifici dacă nu ești realist”, a concluzionat Mircea Mîndrescu.