Anul 2025 a fost primul în care industria jocurilor de noroc din România a operat sub un regim fiscal radical diferit. Majorarea taxelor pentru operatori, impozitarea suplimentară a câștigurilor și creșterea costurilor administrative au fost măsuri implementate într-un context marcat de deficit bugetar și presiune publică asupra sectorului.
După un an întreg de aplicare, merită analizat cu luciditate dacă aceste măsuri și-au atins scopul sau dacă au creat dezechilibre greu de ignorat. De la sălile de joc tradiționale până la platformele digitale și segmentul de pacanele, toți actorii pieței au fost nevoiți să reevalueze strategii, procese interne și așteptări financiare.
De ce au fost crescute taxele în 2025?
Creșterea taxelor pe jocurile de noroc nu a venit în mod izolat. În 2024 și început de 2025, România s-a confruntat cu:
- un deficit bugetar în creștere;
- recomandări dure venite din partea instituțiilor europene;
- presiune politică pentru reglementarea mai strictă a industriei;
- criticile societății civile privind expunerea tinerilor la gambling.
Guvernul a anunțat majorările ca parte a unui pachet amplu pentru consolidare fiscală. Argumentul oficial: industria jocurilor de noroc are marje operaționale ridicate și poate absorbi o creștere a taxelor, fără a afecta activitatea esențială.
În practică, însă, realitatea din piață este mult mai nuanțată.
Ce taxe au crescut și cum au afectat piața?
Pentru operatori, anul 2025 a adus o serie de modificări cu impact direct:
- Taxa anuală pentru slot-machine (aplicate în special segmentului de „păcănele”) a crescut cu peste 10%.
- Taxa de viciu a fost dublată, ceea ce a amplificat costurile sălilor mici și medii.
- Impozitul pe veniturile brute ale operatorilor online a fost majorat.
- Procedurile de licențiere și raportare către ONJN au devenit mai costisitoare.
În paralel, jucătorii au fost afectați de impozite mai mari pe câștiguri. În special pentru premiile medii și mari, suma efectiv încasată s-a redus, ceea ce a schimbat comportamentul de joc în anumite segmente.
A scăzut numărul de jucători și volumele?
În primele luni după majorarea taxelor, piața a început să transmită semnale subtile, ca și cum industria ar fi inspirat adânc înaintea unei perioade grele. Operatorii mari au observat schimbările primii, nu în cifre spectaculoase, ci în detalii mici: un trafic ușor mai redus în weekend, mai puține bilete jucate în intervalele obișnuite, jucători care rămâneau în lounge mai mult timp, calculând dacă mai merită să participe.
Valoarea medie a pariurilor nu s-a prăbușit, dar a început să se aplatizeze. Pentru industria jocurilor de noroc, stagnarea este rareori un semn bun. Oamenii nu renunțaseră la joc, dar deveniseră mai prudenți. Mizele mari, cele care alimentau veniturile substanțiale ale operatorilor, au fost primele afectate. Jucătorii au preferat să reducă ritmul, să rămână în zona de confort financiar, să nu riște suplimentar într-un climat în care și câștigurile, odată obținute, erau taxate mai mult.
În schimb, segmentul de miză redusă – unii îl numesc „coloana vertebrală a industriei” – a rămas surprinzător de stabil. Acolo, comportamentul jucătorilor este mai puțin influențat de fiscalitate și mai mult de rutina personală: o vizită scurtă după muncă, câteva rotiri înainte de a merge acasă, o seară obișnuită între prieteni.
În alte orașe, povestea se repetă. Unii operatori au început să închidă locații, discret, fără anunțuri publice. Alții au renunțat la planurile de modernizare: ecrane noi, aparate de ultimă generație, zone lounge reconfigurate. Investițiile în tehnologie, care în mod normal sunt ciclice și previzibile, au fost amânate. Și atunci când o industrie începe să amâne investițiile, nu vorbim doar despre un an dificil – vorbim despre o schimbare de direcție.
Taxele mari au generat venituri suplimentare pentru stat?
Aceasta este întrebarea centrală. Analizele din industrie arată că, pe termen scurt, statul a colectat într-adevăr mai multe venituri din:
- taxe fixe (licențe, autorizări);
- taxa de viciu;
- impozite pe câștiguri;
- contribuții directe ale operatorilor.
Totuși, surse din piață semnalează un posibil efect de tip „vârf urmat de platou”:
- Colectarea a crescut în primele 4-6 luni, în special datorită taxelor fixe (plătite anticipat).
- Ritmul de încasare s-a stabilizat în a doua parte a anului.
- Este posibil ca în 2026 veniturile să nu mai crească, ci să se aplatizeze – sau chiar să scadă.
Motivul este simplu: dacă baza de operatori se reduce sau dacă volumele jucătorilor scad, colectarea fiscală se ajustează în jos.
A ajutat majorarea taxelor industria – sau a creat dezechilibre?
Privind în ansamblu, efectele sunt mixte, dar înclină spre o concluzie critică.
Efecte pozitive
- Statul a colectat venituri suplimentare într-o perioadă bugetară tensionată.
- Operatorii mari au consolidat cota de piață, fiind capabili să absoarbă costurile suplimentare.
- Piața a devenit mai profesionistă, prin presiunea de conformitate fiscală și procedurală.
Efecte negative
- Operatorii mici au fost cei mai afectați, cu risc de faliment sau retragere.
- Jucătorii au resimțit scăderea câștigurilor nete, ceea ce a diminuat interesul pentru anumite produse.
- Piața gri – platforme neautorizate – a devenit mai atractivă pentru un segment al jucătorilor care caută „taxare zero”.
- Investițiile în tehnologie, CSR, sisteme de prevenție și responsabilitate au fost reduse.
Într-un sector deja controversat, taxarea excesivă poate produce efectul invers celui dorit: împinge activitatea spre zona nereglementată, scăzând controlul și siguranța.
Un an care schimbă perspectivele fiscalității în gambling
Majorările fiscale din 2025 și-au atins scopul principal – colectarea de venituri suplimentare pentru stat – dar nu au avut un impact pozitiv asupra industriei în ansamblu. Dacă ne uităm la sănătatea pieței, dinamica investițiilor, comportamentul jucătorilor și evoluția operatorilor mici, rezultatul pare a fi unul dezechilibrat.
În 2026, România va trebui să aleagă între menținerea unei fiscalități dure și adoptarea unei strategii care combină:
- protecția jucătorilor,
- controlul industriei,
- și sustenabilitatea economică.
Fără această recalibrare, piața ar putea deveni mai concentrată, mai puțin competitivă și mai expusă la riscuri sistemice — o evoluție care ar trebui să preocupe atât autoritățile, cât și investitorii.
| Știri BVB