“Aceste priorităţi trebuie să includă asigurarea securităţii energetice, în toate componentele sale, inclusiv accesibilitate, sustenabilitate şi independenţă consolidarea securităţii alimentare, prin sprijinirea producţiei interne şi reducerea vulnerabilităţilor lanţurilor de aprovizionare, definirea unor priorităţi clare de investiţii pentru relansarea economică, cu accent pe dezvoltarea capacităţilor productive interne, asigurarea unei transparenţe maxime în procesul de negociere şi contractare a împrumuturilor externe şi garantarea faptului că aceste împrumuturi generează beneficii concrete pentru economia naţională, pentru industria românească şi pentru crearea de locuri de muncă”, se menţionează într-o scrisoare deschisă transmisă duminică autorităţilor, potrivit Agerpres.
BNS cere preşedinte preşedintelui Nicuşor Dan să iniţieze consultări directe cu liderii formaţiunilor politice parlamentare, în vederea negocierii unei formule de guvernare stabile, credibile şi responsabile, care să fie dispusă să îşi asume implementarea unui program de stabilizare economică şi social, negociat cu partenerii de dialog social.
“În absenţa unei voinţe politice reale pentru constituirea unei astfel de coaliţii, BNS consideră că singura soluţie democratică şi legitimă rămâne organizarea de alegeri anticipate, care să permită resetarea cadrului politic şi recâştigarea încrederii cetăţenilor. Blocul Naţional Sindical subliniază că timpul pentru amânări şi soluţii parţiale a trecut. România are nevoie de decizii ferme, asumate şi coordonate, iar responsabilitatea pentru iniţierea acestui proces revine, în mod esenţial, instituţiei prezidenţiale”, se menţionează în comunicat.
Blocul Naţional Sindical consideră că România se află într-un moment de maximă vulnerabilitate economică şi socială, caracterizat de suprapunerea unor crize multiple, interne şi externe, care riscă să afecteze profund stabilitatea macroeconomică şi coeziunea socială.
Economia României traversează o perioadă de dezechilibre accentuate, pe fondul unui context internaţional extrem de volatil. Evoluţiile geopolitice recente, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu, generează efecte economice globale semnificative, experţii estimând că acestea nu se vor estompa mai devreme de un an. În acest cadru, avertismentele venite din partea instituţiilor financiare internaţionale, inclusiv conducerea Fondului Monetar Internaţional, care a redus prognoza de creştere economică a României la 0,7% pentru 20261, faţă de 1,4%, cât era estimarea iniţială, din toamna trecută, indică o perioadă dificilă pentru economiile emergente, cu presiuni suplimentare asupra inflaţiei, costurilor de finanţare şi creşterii economice, susţine BNS.
“În plan intern, România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice majore. Ţara noastră înregistrează în prezent cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, fiind vizată alături de alte nouă state europene de procedura de deficit excesiv. În acelaşi timp, România este ,,campioana” în UE la rata inflaţiei (9,9% în martie 2026, INS2). Acest lucru erodează zilnic puterea de cumpărare a populaţiei şi veniturile salariaţilor şi ale pensionarilor, pe medie puterea de cumpărare a salariul mediu scăzând cu aproape 7% în ultimul an. Toate acestea în timp ce România se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE, apropiate de niveluri specifice economiilor încadrate în categoria “junk”, în condiţiile în care România nu se află oficial în această categorie de risc. Mai mult, asistăm la o creştere alarmantă a poverii datoriei publice, în special prin prisma cheltuielilor cu dobânzile: dacă în anul precedent acestea s-au ridicat la peste 50 de miliarde de lei, estimările BNS pentru anul în curs indică o creştere la circa 70 de miliarde de lei, fără ca în spaţiul public să existe dezbateri consistente sau soluţii concrete pentru reducerea acestor costuri”, se arată în comunicat.
De asemenea, “În paralel, observăm o serie de angajamente financiare majore asumate de statul român în condiţii insuficient transparente. Negocierile privind împrumuturi externe, inclusiv cele în valoare de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin programul european SAFE, fără ca acestea să aducă vreun beneficiu pentru economia românească sau să creeze suficiente locuri de muncă, ceea ce ridică semne de întrebare legitime, în absenţa unor clarificări. Tot în această categorie, putem include şi împrumutul de la Banca Mondială în valoare de 650 de milioane de dolari3, împrumut despre care nu cunoaştem suficiente amănunte. Aceste evoluţii sunt amplificate de percepţia unei slăbiri a mecanismelor instituţionale de control şi echilibru, inclusiv în ceea ce priveşte politicile monetare şi relaţia dintre autorităţile statului, precum şi de lipsa unor dezbateri publice reale asupra direcţiei economice a ţării. BNS constată că Parlamentul României, ca autoritate legislativă supremă, îşi uită obligaţia constituţională de exercitare a controlului de eficienţă asupra Băncii Naţionale a României, deşi are instrumente reale de responsabilizare. Respectarea independenţei băncii centrale nu exclude cadrul de supraveghere democratică şi constituţională, în ceea ce priveşte responsabilizarea faţă de rezultatele deplorabile în “lupta” cu inflaţia, precizează BNS.
În ceea ce priveşte piaţa muncii, România continuă să aibă una dintre cele mai ridicate taxări pe muncă: peste 43% din salariul brut merge către impozite şi contribuţii sociale. Totodată, România are aproape ce mai scăzută rată de ocupare a forţei de muncă din UE-27 (după Italia) şi nu se acţionează pentru fiscalizarea locurilor de muncă informale. Statisticile oficiale (INS) recunosc existenţa a aproximativ 700.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată, la care se adaugă alte 800.000 de persoane cu forme atipice de angajare. Simultan, rata şomajului continuă să se menţină la 6%, iar numărul de şomeri din economie se situează în jurul valorii de 500.000 (cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, cu excepţia pandemiei), menţionează sursa citată.
Privind spre piaţa energetică, BNS “constată cu îngrijorare creşterea tarifelor la produsele energetice, după creşterea preţului energiei electrice din ultimul an cu 57 de procente, aşa cum arată datele Institutului Naţional de Statistică4, este de aşteptat ca la finalul perioadei de suspendare a măsurii de liberalizare a preţului la gaze naturale să ne confruntăm cu o situaţie similară celei din piaţa energiei electrice. Odată cu declanşarea războiului din Iran, constatăm o creştere galopantă şi a preţurilor la carburanţi, de peste 10 lei pe litru, cel mai mare preţ din istorie, creştere care se va reflecta la nivelul tuturor costurilor din economia României. Nu în ultimul rând, peste acest tablou economic deja fragil se suprapune o criză politică profundă, o nelipsită bomboană de pe coliva situaţiei dezastruoase a României, criză care accentuează incertitudinea şi reduce capacitatea statului de a răspunde coerent şi eficient provocărilor actuale. Această combinaţie de crize – economică, financiară, energetică şi politică – creează un risc sistemic major pentru România”.
Dezechilibrele macroeconomice, amplificate de creşterea accelerată a preţurilor la energie, alimente şi servicii de bază, au redus semnificativ puterea de cumpărare, au fragilizat echilibrul economic al familiilor şi au extins sărăcia în muncă, astfel încât pentru un număr tot mai mare de români nivelul de trai nu mai este o chestiune de confort, ci de supravieţuire zilnică. În acest context, BNS consideră că este imperativă o intervenţie instituţională fermă şi responsabilă, care să permită identificarea rapidă a unor soluţii coerente şi asumate pentru stabilizarea situaţiei economice şi sociale a ţării.
| Știri BVB