Economia globală dă dovadă de reziliență, dar tensiunile comerciale și presiunile fiscale afectează perspectivele, avertizează ONU

• Scăderea inflației și relaxarea monetară oferă o ușurare, însă investițiile modeste și incertitudinile persistente afectează dinamica globală.

Producția economică globală va crește cu 2,7% în 2026, ușor sub estimarea de 2,8% pentru 2025 și cu mult sub media de 3,2% din perioada pre-pandemică, potrivit raportului Situația și perspectivele economice mondiale 2026, publicat ieri de Organizația Națiunilor Unite.

În cursul anului 2025, rezistența neașteptată la creșterile bruște ale tarifelor americane, susținută de cheltuielile solide ale consumatorilor și de scăderea inflației, a contribuit la susținerea creșterii economice. Cu toate acestea, slăbiciunile fundamentale persistă. Investițiile modeste și spațiul fiscal limitat afectează activitatea economică, crescând perspectiva ca economia mondială să se stabilizeze pe o traiectorie de creștere mai lentă decât în perioada pre-pandemică.

Raportul menționează că o relaxare parțială a tensiunilor comerciale a contribuit la limitarea perturbărilor comerțului internațional. Cu toate acestea, impactul tarifelor mai mari, combinat cu incertitudini macroeconomice ridicate, se așteaptă să devină mai evident în 2026. Condițiile financiare s-au relaxat pe fondul relaxării monetare și al îmbunătățirii sentimentului, dar riscurile rămân ridicate, având în vedere evaluările exagerate, în special în sectoarele legate de progresele rapide în domeniul inteligenței artificiale. Între timp, nivelurile ridicate ale datoriei și costurile împrumuturilor limitează spațiul de manevră al politicilor, în special pentru multe economii în curs de dezvoltare.

„O combinație de tensiuni economice, geopolitice și tehnologice remodelează peisajul global, generând noi incertitudini economice și vulnerabilități sociale”, a declarat secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres. „Multe economii în curs de dezvoltare continuă să se confrunte cu dificultăți și, ca urmare, progresul către obiectivele de dezvoltare durabilă rămâne îndepărtat pentru o mare parte a lumii.”

• Perspectivele economice regionale: expansiune în general stabilă, dar inegală

Creșterea economică în Statele Unite este prognozată la 2,0% în 2026, comparativ cu 1,9% în 2025, susținută de relaxarea monetară și fiscală. Cu toate acestea, o piață a muncii în scădere va afecta probabil dinamica. În Uniunea Europeană, creșterea economică este estimată la 1,3% în 2026, în scădere față de 1,5% în 2025, pe fondul creșterii tarifelor americane și al incertitudinii geopolitice continue, care afectează exporturile. Producția din Japonia se preconizează că va crește cu 0,9% în 2026, comparativ cu 1,2% în 2025, o redresare modestă a economiei interne compensând parțial condițiile externe mai slabe. În Comunitatea Statelor Independente și Georgia, creșterea economică este estimată la 2,1% în 2026, practic neschimbată față de 2025, chiar dacă războiul din Ucraina continuă să afecteze condițiile macroeconomice.

În Asia de Est, creșterea economică este estimată la 4,4% în 2026, în scădere față de 4,9% în 2025, pe măsură ce impulsul dat de exporturile anticipate se estompează. Se preconizează că economia Chinei va crește cu 4,6%, ușor mai puțin decât în 2025, susținută de măsuri politice specifice. În Asia de Sud, creșterea economică este estimată la 5,6% în 2026, în scădere față de 5,9%, impulsionată de expansiunea de 6,6% a Indiei, determinată de consumul rezistent și de investițiile publice substanțiale. În Africa, producția este estimată să crească cu 4,0% în 2026, în ușoară creștere față de 3,9% în 2025. Cu toate acestea, datoria ridicată și șocurile legate de climă reprezintă riscuri semnificative. În Asia de Vest, se preconizează că PIB-ul va crește cu 4,1% în 2026, în creștere față de 3,4% în 2025, însă regiunea rămâne expusă tensiunilor geopolitice și riscurilor de securitate. În America Latină și Caraibe, se preconizează că producția va crește cu 2,3% în 2026, în ușoară scădere față de 2,4% în 2025, pe fondul unei creșteri moderate a cererii de consum și al unei ușoare redresări a investițiilor.

• Comerțul internațional se confruntă cu dificultăți; investițiile rămân modeste

Comerțul mondial s-a dovedit rezistent în 2025, înregistrând o creștere mai rapidă decât se preconiza, de 3,8%, în ciuda incertitudinii politice ridicate și a creșterii tarifelor. Creșterea a fost determinată de livrările anticipate de la începutul anului și de creșterea robustă a comerțului cu servicii. Cu toate acestea, se preconizează că ritmul de creștere va încetini, iar creșterea comerțului va scădea la 2,2% în 2026.

În același timp, creșterea investițiilor a rămas modestă în majoritatea regiunilor, afectată de tensiunile geopolitice și de condițiile fiscale restrictive. Relaxarea monetară și măsurile fiscale țintite au susținut investițiile în unele economii, în timp ce progresele rapide în domeniul inteligenței artificiale au alimentat cheltuieli de capital puternice în câteva piețe mari. Raportul avertizează însă că potențialele beneficii ale IA, atunci când vor fi realizate, vor fi probabil distribuite inegal, riscând să adâncească inegalitățile structurale existente.

• Inflația continuă să încetinească, dar presiunile asupra costului vieții persistă

Raportul subliniază, de asemenea, că prețurile ridicate rămân o provocare globală majoră, chiar și în contextul continuării dezinflației. Inflația globală a scăzut de la 4,0 % în 2024 la aproximativ 3,4 % în 2025 și se preconizează că va încetini și mai mult, până la 3,1 % în 2026. Deși inflația globală s-a moderat, prețurile ridicate continuă să afecteze veniturile reale. Spre deosebire de creșterea sincronizată la nivel global din anii precedenți, tendințele inflației au devenit mai inegale, influențate de blocajele recurente ale aprovizionării pe fondul riscurilor geopolitice și climatice în creștere.

Decidenții politici se confruntă cu un peisaj inflaționist din ce în ce mai complex, în care riscurile legate de aprovizionare necesită o abordare mai coordonată și mai orientată spre viitor. Politica monetară rămâne esențială, dar trebuie să funcționeze în cadrul unor cadre fiscale credibile și al unor măsuri sociale specifice pentru a proteja grupurile vulnerabile. Politicile sectoriale joacă, de asemenea, un rol important prin extinderea capacității de producție și consolidarea lanțurilor de aprovizionare, în special în domeniul alimentar, energetic și logistic. Acțiunea coordonată între politicile monetare, fiscale și industriale va fi esențială pentru gestionarea presiunilor persistente asupra prețurilor, fără a compromite stabilitatea socială sau creșterea pe termen lung.

„Chiar și pe măsură ce inflația scade, prețurile ridicate și în continuare în creștere continuă să erodeze puterea de cumpărare a celor mai vulnerabili”, a declarat Li Junhua, subsecretar general al Organizației Națiunilor Unite pentru afaceri economice și sociale. „Pentru a se asigura că scăderea inflației se traduce în îmbunătățiri reale pentru gospodării, este necesar să se protejeze cheltuielile esențiale, să se consolideze concurența pe piață și să se combată factorii structurali care determină șocuri recurente ale prețurilor.”

• Apel la o acțiune multilaterală reînnoită

Raportul subliniază că navigarea într-o eră de realiniere comercială, presiuni persistente asupra prețurilor și șocuri legate de climă va necesita o coordonare globală mai profundă și o acțiune colectivă decisivă într-un moment în care tensiunile geopolitice sunt în creștere, politicile devin mai orientate spre interior, iar impulsul către soluții multilaterale slăbește. Progresul susținut va depinde de restabilirea încrederii, consolidarea previzibilității și reînnoirea angajamentului față de un sistem comercial multilateral deschis, bazat pe norme.

Angajamentul de la Sevilla, documentul final al celei de-a a patra Conferințe internaționale privind finanțarea pentru dezvoltare, oferă un plan de viitor pentru consolidarea cooperării multilaterale, reformarea arhitecturii financiare internaționale și extinderea finanțării pentru dezvoltare. Realizarea priorităților sale cheie, inclusiv modalități mai clare de soluționare a datoriilor și extinderea finanțării concesionale și a finanțării pentru climă, este esențială pentru reducerea riscurilor sistemice și promovarea unei economii globale mai stabile și mai echitabile.