de Dan Pălăngean
Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în al treilea trimestru al anului 2025 de 3.275 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Suma a fost cu 14,31% mai mare față de același trimestru al anului anterior iar puterea de cumpărare a crescut cu circa 4,7 procente, în contextul unui indice anual de inflație calculat ca medie pe T3 2025 la 9,19%.
Suma medie de 3.275 lei privește aproape patru milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea vechimea normată prevăzută de lege. Ei beneficiază de așa-numitele old age benefits (beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului) și reprezintă 80% din numărul total de pensionari.
Celelalte persoane sunt asimilate imaginii de fost lucrător ajuns la vârsta de pensionare. Sumele încasate de acestea diferă semnificativ de cele ale persoanelor retrase din activitate care au și vârsta legală de pensionare. Astfel, se ajunge la o medie a plăților în sistemul asigurărilor sociale de 2.941 lei lunar.
În ordinea ponderii cu care intră în calculul la nivel național, figurează în datele CNPP urmașii (9,6%, care primesc bani în baza contribuției unui fost membru al familiei), cei încadrați în clase de invaliditate (8,3%) și cei care au ieșit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (2%, majoritatea cu șanse minime de angajare la o vârstă relativ înaintată). Mai puțin de 0,1% dintre pensionari au reușit să se încadreze în cerințele impuse pentru a beneficia de pensia anticipată fără penalizări (aplicate doar până la împlinirea vârstei legale).
Ceva mai avantajată categorie de pensionari față de situația din același trimestru al anului anterior a fost cea de persoane pensionate anticipat (creștere medie de 14,41% nominal și 4,78% în termeni reali), semnificativ peste persoanele pensionate anticipat dar cu pensie parțială (+9,85% nominal, în creștere cu 0,6% ca putere de cumpărare).
Urmașii au consemnat un ritm de creștere a veniturilor în termeni reali mai mare decât media generală (+15,62% nominal, respectiv 5,88% real). Categoria care a avut al doilea cel mai mic câștig suplimentar în T3 2025, deoarece avansul veniturilor a fost numai puțin peste creșterea prețurilor a fost cea a persoanelor încadrate în diverse grade de invaliditate (+10,14% nominal și 0,87% în termeni reali).
Ajutorul de completare – scădere semnificativă a numărului de beneficiari
După indexarea din toamna trecută, numărul total al celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul pensiei minime garantate (strict tehnic – indemnizație socială, majorată la 1.281 lei la 1 septembrie 2024 și păstrată în 2025) a scăzut semnificativ (-16,8%) iar numărul beneficiarilor din sistemul de asigurări sociale s-a diminuat similar (-14,1%).
În condițiile în care evoluția naturală a fost factorul cel mai important, s-a produs o scădere semnificativă pe segmentul celor proveniți din fostul sistem pentru agricultori (-44,6% pe parcursul ultimelor 12 luni). De reţinut, există şi un mic număr de persoane care provin din sistemul militar (3,9 mii, 4,4% din totalul pensionarilor acestei categorii) ale căror venituri au trebuit completate pentru a ajunge la pragul legal minim.
În fine, ar mai fi de subliniat diferența pronunțată în profil teritorial între valorile cele mai reduse ale pensiei medii de asigurări sociale de stat (2.229 lei în județul Botoșani, 2.266 lei în Vrancea și 2.276 lei în Giurgiu) și cele mai crescute (3.560 lei în București, 3.505 lei în județul Hunedoara și 3.325 lei în județul Brașov). Ecartul maxim de 1.331 lei este considerabil și face dificilă adoptarea unor măsuri uniforme la nivel național.
| Știri BVB