Autor: Monica SURUGIU, Vicepreședintă MEPEI și fostă diplomat în Kazahstan și în Ucraina
La data de 31 ianuarie 2026, Curtea Constituțională a Republicii Kazahstan a publicat proiectul unei noi Constituții, în urma unui amplu proces de reformă constituțională inițiat de către președintele Kassym-Jomart Tokayev.
Proiectul marchează o tranziție de la amendamente specifice la o transformare constituțională cuprinzătoare, reflectând schimbările din sistemul politic, modelul de guvernare și cadrul de valori al statului. Decizia finală privind adoptarea noii Constituții va fi luată de cetățeni printr-un referendum la nivel național.
Reformele constituționale care se desfășoară în prezent în Kazahstan reprezintă un angajament strategic față de modernizarea instituțională și statul de drept. Prin trecerea către o distribuție mai echilibrată a puterii, Kazahstanul își aliniază din ce în ce mai mult cadrul de guvernanță la standardele internaționale, promovând un mediu stabil pentru o cooperare aprofundată cu partenerii europeni.
Schimbările instituționale relevante
Un pilon important al pachetului de reforme este tranziția de la o legislatură bicamerală la un Parlament unicameral, cunoscut sub numele de Kurultai. Un sistem unicameral de 145 de deputați poate reduce duplicarea instituțională și poate accelera procesul legislativ. Trecerea la un sistem de liste de partide pur proporțional are ca scop consolidarea rolului partidelor politice, încurajând un organ legislativ mai coeziv și mai responsabil.
Reformele introduc schimbări structurale menite să asigure stabilitatea politică pe termen lung și să prevină concentrarea autorității executive. Printre aceste schimbări se numără limitarea mandatului președintelui la unul singur de șapte ani, înființarea unui post de vicepreședinte și crearea unei noi instituții consultative – Consiliul Popular din Kazahstan.
Președinția rămâne pilonul central al sistemului statal, iar Kazahstanul va continua să se dezvolte ca o republică prezidențială. Logica este mai degrabă managerială decât ideologică: clarificarea ierarhiei puterii, reducerea duplicării instituționale și stabilizarea guvernării într-o perioadă de incertitudine sporită.
Statul de drept și garanțiile juridice
Proiectul de Constituție consolidează semnificativ garanțiile juridice și drepturile procedurale, inclusiv: protecția explicită a profesiei juridice printr-un articol constituțional dedicat avocaților; o protecție sporită a proprietății intelectuale; interzicerea aplicării retroactive a legilor care impun noi obligații sau înrăutățesc situația juridică a cetățenilor; consolidarea constituțională a prezumției de nevinovăție; interzicerea dublei incriminări; consacrarea constituțională a „regulii Miranda” (forțele de ordine trebuie să informeze deținuții cu privire la drepturile lor).
Valorile și direcția strategică
Drepturile și libertățile omului sunt plasate în centrul cadrului constituțional al statului. Proiectul reafirmă unitatea și solidaritatea, armonia interetnică și interconfesională, suveranitatea, independența, integritatea teritorială, justiția, legea și ordinea, precum și gestionarea responsabilă a naturii ca valori fundamentale.
Constituția redefinește traiectoria dezvoltării pe termen lung a țării, identificând educația, știința, cultura și inovația drept priorități constituționale. Aceasta semnalează o schimbare strategică către capitalul uman ca principal motor al creșterii, reducând dependența de resursele naturale. Transformarea digitală este abordată în mod explicit, cu noi protecții pentru drepturile cetățenilor în mediul digital.
Secularismul și prevederile sociale
Proiectul consolidează natura seculară a statului, separând clar religia de guvernare și afirmând caracterul secular al educației.
În sfera socială, căsătoria este definită constituțional ca o uniune voluntară și egală între un bărbat și o femeie. Prevederea este o măsură de protejare a valorilor tradiționale și de consolidare a protecției juridice pentru femei.
Concluzii
Transformarea politică internă care are loc acum în Kazahstan este un răspuns la evoluția realităților politice, a nevoilor de guvernare și a așteptărilor sociale, precum și la implicarea internațională tot mai mare a Kazahstanului.
Noua Constituție demonstrează angajamentul neclintit al Kazahstanului de a implementa reforme democratice la scară largă, consolidând astfel statutul țării de lider regional în guvernarea democratică, protecția drepturilor omului și statul de drept.
Reformele sunt concepute pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea, aspecte vitale pentru partenerii internaționali din domeniul energiei și comerțului, precum România. Acestea semnalează o trecere către un mediu mai stabil, bazat pe reguli, menit să securizeze lanțurile de aprovizionare globale și să atragă investiții străine directe. Kazahstanul rămâne un partener energetic esențial pentru România și pentru UE în ansamblu, deținând poziții de lider la nivel mondial în ceea ce privește rezervele de uraniu, cărbune și combustibili fosili.
| Știri BVB