Magistraţii care au venit pentru consultări la Cotroceni la finalul anului trecut au adus “acuzaţii grave”, iar referendumul la care aceştia vor participa are ca scop colectarea de dovezi în acest sens, a afirmat, marţi, preşedintele Nicuşor Dan.
“Acuzele care s-au adus în acel moment (în decembrie – n.r.) au fost foarte grave. Adică se vorbea de afectarea chiar a independenţei magistratului ca parte individuală a sistemului de justiţie. Şi aceste acuze sunt foarte grave. Pe de altă parte, ele sunt în acest moment nişte acuze care nu sunt dovedite cu fapte. Asta este starea de la care pornim. Şi tocmai de aceea eu cred că este important, până când vor exista materiale, eventual, în care acuzele să se transforme în adevăruri, e important de consultat corpul magistraţilor faţă de situaţia actuală din sistem. Asta este ceea ce am spus eu, asta este ceea ce o să facem. Şi acum lucrăm la sistemul electronic care să permită această consultare”, a declarat şeful statului la Radio România Actualităţi.
El a spus că a avut şi discuţii individuale cu membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe această temă.
De asemenea, Nicuşor Dan a vorbit despre detalii logistice privind referendumul din rândul magistraţilor.
“Poate va fi o întrebare, poate vor fi mai multe întrebări, dar cu ce ne ocupăm în momentul ăsta este de a defini modul de lucru, de consultare, astfel încât, pe de o parte, să fie asigurată confidenţialitatea celor care răspund, adică să nu existe niciun fel de dubiu cu privire la faptul că ce spune un magistrat este ştiut doar de el, pe de altă parte, să nu existe niciun fel de dubiu cu privire la faptul că consultarea este reală, că cei care răspund la întrebări sunt magistraţi. Şi asta necesită un efort logistic, informatic, să-i spunem aşa”, a subliniat el.
Preşedintele a menţionat că unii magistraţi i-au spus că se tem.
“Tocmai de aceea vrem ca sistemul de consultare să asigure o totală confidenţialitate a celor care răspund. (…) S-au formulat nişte acuzaţii grave şi noi întrebăm corpul magistraţilor dacă consideră că acele acuzaţi sunt reale sau nu”, a adăugat Nicuşor Dan.
În cazul în care rezultatele referendumului vor arăta că aceste probleme există în domeniul magistraturii, şeful statului a precizat că va consulta CSM.
“Pentru moment asta este o ipoteză. Dacă această ipoteză se va îndeplini, atunci e evident că trebuie să existe un răspuns corespunzător din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Dar, repet, este o ipoteză şi nu vreau să acuz în avans, ci doar să spun că este o ipoteză”, a detaliat Nicuşor Dan.
- Nicuşor Dan: Amânarea subiectului pensiilor magistraţilor nu a făcut bine nici CCR şi nici imaginii statului
Amânarea subiectului pensiilor magistraţilor nu a făcut bine nici Curţii Constituţionale (CCR) şi nici imaginii statului român, a declarat, marţi, la Radio România Actualităţi, preşedintele Nicuşor Dan.
“Nu vreau să anticipez. În primul rând, e neplăcut că a existat această tergiversare mai ales că este un proiect de lege care, cu o modificare relativ minoră, vine din vara acestui an, deci nu erau aşa de multe lucruri de cercetat şi faptul că au fost toate aceste amânări succesive nu cred că a făcut bine nici Curţii şi nici imaginii pe care românii şi-o fac despre statul român în general”, a afirmat preşedintele.
El a adăugat că, dincolo de această întârziere, îşi doreşte ca prevederile privind pensiile magistraţilor să fie puse în practică.
În opinia sa, decizia în acest sens trebuia să fie luată mai devreme.
“Dincolo de asta, orice fel de opinie juridică care să fie în contradicţie cu alte opinii juridice în cazul ăsta a Guvernului, a coaliţiei este legitim să existe, deci nu trebuie să ne mire, să ne surprindă, numai că momentul în care decizia asta a fost luată trebuia să fie mult, mult mai devreme”, a menţionat Nicuşor Dan.
Potrivit acestuia, în dezbaterile pe acest subiect nu există rea credinţă din nicio parte instituţională.
“Dreptul nu este o ştiinţă 100% exactă. Pe chestiuni din viaţa reală, există interpretări care pot să fie diferite. (…) Dacă se va întâmpla să se constate că o anumită parte din textul propus de Guvern să nu fie constituţională, din nou, asta nu înseamnă nici reaua credinţă a Guvernului, nici reaua credinţă a Curţii Constituţionale, numai că tot procesul ăsta trebuia finalizat de multă vreme, ca să ştim unde suntem”, a subliniat şeful statului.