Preţul motorinei a trecut de 8,2 lei pe litru în unele benzinării şi ar putea ajunge la 8,3 – 8,5 lei în perioada următoare, dacă presiunile regionale şi evoluţia cotaţiei Brent se menţin, potrivit unei analize publicate de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI).
Conform sursei citate, ajustarea preţurilor nu este încă încheiată, iar scumpirile din ultimii ani au fost alimentate în principal de majorarea taxelor şi de evoluţiile externe.
“În studiul publicat recent de Asociaţia Energia Inteligentă – “Crizele regionale pot scumpi serios carburanţii în România. Motorina, vulnerabilul energetic al ţării” – era anticipată o creştere a preţului motorinei cu aproximativ 9%, până la 8,19 lei/litru. La doar trei săptămâni distanţă, motorina a atins în unele benzinării valoarea de 8,20 lei/litru. Prognoza s-a confirmat aproape matematic. România nu trăieşte o criză de combustibil. Trăieşte o combinaţie periculoasă între piaţă globală tensionată, fiscalitate crescută şi vulnerabilităţi regionale. Iar toate acestea se întâlnesc, inevitabil, la pompă. Întrebarea reală nu mai este dacă vor mai creşte preţurile, ci cât şi cât de repede”, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), în studiul publicat luni.
Potrivit acestuia, în 2020, benzina costa 5,27 lei/l, iar motorina 5,76 lei/l, iar astăzi “vorbim de 7,86 lei/l pentru benzină şi 8,20 lei/l pentru motorină”, care reprezintă o creştere de 42 – 49%.
“În 2020, statul încasa dintr-un litru de benzină 1,89 lei acciză şi 0,84 lei TVA. În 2026, acciza la benzină este 3,06 lei, iar TVA-ul 1,36 lei. La motorină, acciza a urcat la 2,8 lei, iar TVA-ul la 1,42 lei. Dacă în 2020 la un plin de combustibil 46% se duceau direct la stat (132 lei/plin la pompă), în anul 2026, 56% din banii plătiţi pe un plin se duce la stat (221 lei/plin la pompă). În şase ani, preţul la pompă a crescut cu aproximativ 2,5 lei/litru. 70% vine din creşterea fiscalităţii directe, 30% creşteri ale costurilor (transport, distribuţie etc.). Consumatorul le plăteşte pe ambele”, a adăugat preşedintele AEI.
Cercetarea arată că, în perioada 31 decembrie 2025 şi 22 februarie 2026, preţul petrolului Brent a crescut cu 18,7%.
“Motorina din România în aceeaşi perioadă a crescut cu 8,5%, însă aproape jumătate din această majorare vine din acciză. Creşterea reală, a fost de circa 5%. La benzină, ajustarea reală a fost şi mai mică. Ce înseamnă asta? Că preţul intern nu a recuperat încă integral creşterea internaţională”, a afirmat preşedintele AEI.
El susţine că România importă două treimi din produsele petroliere, iar într-o piaţă globală, diferenţele nu pot rămâne prea mult timp în urmă.
“Ajustarea tinde să vină din urmă. Estimările indică posibilitatea unei creşteri suplimentare până la nivelul creşterilor preţului. Cu alte cuvinte: ce vedem acum poate să nu fie finalul mişcării”, consideră specialistul.
“La finalul lunii ianuarie 2026, livrările de petrol rusesc prin conducta Druzhba către Ungaria şi Slovacia au fost întrerupte, în urma unui incident pe teritoriul Ucrainei. Pentru MOL Group, compania care operează principalele rafinării din Ungaria, aceasta nu a fost doar o ştire. A fost o problemă operaţională majoră. Guvernul ungar a eliberat rezerve strategice. Au fost căutate rute alternative prin portul croat Omisalj şi conducta Adria. Transportul maritim este însă mai lent şi mai costisitor. Iar costurile logistice nu rămân niciodată locale. Ele se propagă în regiune. Ungaria a oprit livrările de motorină către Ucraina. Lanţurile regionale de aprovizionare cu ţiţei ale Ucrainei au fost puse sub presiune”, a explicat Chisăliţă.
În opinia sa, România are două avantaje esenţiale: capacităţi proprii de rafinare şi stocuri interne suficiente.
Astfel, ţara noastră nu depinde direct de rafinăriile din Ungaria, însă “piaţa este regională”, iar preţurile sunt interconectate.
Prin urmare, vestul ţării resimte mai rapid mişcările din Europa Centrală, iar motorina, carburantul transportului şi agriculturii, este mai sensibil decât benzina.
“Nu discutăm despre o penurie fizică. Nu se pune problema lipsei combustibilului de la pompă. Discutăm despre presiune pe preţ”, a punctat Chisăliţă.
Astăzi, motorina standard gravitează în jurul valorii de 8,2 lei/l, cu variaţii între 8,14 şi 8,23 lei/l. În Bucureşti, unele staţii au afişat 8,20 lei/l. De aici înainte, scenariile sunt mai degrabă economice decât dramatice, arată analiza.
Prin urmare, dacă fluxurile prin Druzhba revin la normal şi Brent se stabilizează, preţurile pot rămâne în intervalul 8,1 – 8,3 lei/l, cu fluctuaţii minore, de câteva zeci de bani.
Pe de altă parte, dacă aprovizionarea regională rămâne instabilă, motorina ar putea urca la 8,3 – 8,5 lei/l, care ar genera creşteri graduale, dar constante. Analiza mai arată că scenariul cu preţuri mari este puţin probabil.
“România nu este în criză de carburant. Este în criză de expunere. România are producţie internă şi rezerve. Nu depinde direct de rafinăriile ungare”, se mai arată în document.
Potrivit cercetării, ţara noastră depinde de cotaţiile globale, de importuri şi de stabilitate regională. Creşterea Brent cu 18,7% nu a fost încă transferată integral în preţul de la pompă, ceea ce înseamnă că ajustarea nu este încheiată.
“Orice creştere cu peste 10% a preţului la motorină într-un interval de sub trei luni necesită o intervenţie a statului”, consideră specialistul.
Astfel, AEI propune dezvoltarea unui mecanism de intervenţie a statului dacă preţul produselor petroliere creşte cu mai mult de 10% în 3 luni.
“Un pachet coerent (şi realist) de protecţie a populaţiei şi economiei, gândit ca un “airbag” temporar la scumpiri, fără să rupă bugetul şi fără să distorsioneze grav piaţa. Deoarece România nu se confruntă cu o criză de aprovizionare, ci cu o vulnerabilitate de preţ care riscă să alimenteze inflaţia şi să afecteze transportul, agricultura şi lanţurile de distribuţie, este nevoie de un pachet temporar şi ţintit de măsuri – de la un “mecanism fiscal de flexibile” până la sprijinul direct pentru categoriile vulnerabile şi sectoarele strategice – care să atenueze şocul fără a distorsiona piaţa. Protejarea populaţiei şi a economiei nu înseamnă intervenţii brutale, ci decizii inteligente, calibrate şi limitate în timp”, a adăugat preşedintele AEI.
| Știri BVB