Ambasadoarea ucraineană a descris mesajul ca fiind un demers formal, oficial, dar a refuzat să detalieze cum a fost primit şi dacă a fost convocată de Departamentul de Stat, menţionând doar că Ucraina a luat act de comunicare. Departamentul de Stat a refuzat să comenteze.
În remarci făcute la împlinirea a patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei din 24 februarie 2022, Stefanişina a explicat că Departamentul de Stat a contactat-o după atacul Ucrainei asupra Novorosiiskului “deoarece acesta a afectat interesele economice americane (şi) kazahe”.
Cea mai mare parte a petrolului din Kazahstan este trimisă la Novorosiisk pentru export. Vineri, după un atac ucrainean cu drone, portul şi-a oprit pentru scurt timp exporturile de petrol din noiembrie.
Stefanişina a subliniat că mesajul SUA s-a concentrat pe atacurile care afectează interesele americane, nu pe oprirea atacurilor asupra infrastructurii ruseşti. “Această intervenţie nu a avut legătură cu încurajarea Ucrainei de a se abţine de la a ataca infrastructura militară şi energetică rusă (…), ci cu însuşi faptul că interesele economice americane au fost afectate acolo”, a spus ea.
Ambasadoarea a notat pe de altă parte că incidentul a arătat clar că Ucraina nu a reuşit să stabilească legături economice la fel de strânse cu SUA în deceniile trecute de la independenţa sa, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, şi că este hotărâtă să schimbe acest lucru, misiunea ei ca ambasador concentrându-se atât pe colaborarea cu SUA pentru a obţine un acord de pace, cât şi pe a se asigura că Kievul construieşte interese economice americane durabile şi de lungă durată în Ucraina, ceea ce i-ar conferi acesteia una dintre cele mai puternice garanţii de securitate.
Ambasadoarea ucraineană, care a asistat ulterior la discursul preşedintelui Donald Trump în Congres privind Starea Uniunii, a mai dat asigurări că ţara sa este recunoscătoare pentru angajamentul personal al lui Trump faţă de încheierea războiului şi nu se simte abandonată de Washington, în pofida eşecului de a se ajunge la un armistiţiu şi a deciziei sale de a reduce sprijinul militar. Ea a îndemnat Congresul să adopte un proiect de lege cuprinzător care să pună bazele pentru noi sancţiuni împotriva Rusiei, după deciziile de anul trecut vizând cele două cele mai mari companii petroliere ale Rusiei, Lukoil şi Rosneft. Stefanişina a menţionat că Ucraina lucrează îndeaproape cu legislatorii americani la o astfel de legislaţie, anticipând că aceasta va avea un sprijin bipartizan covârşitor şi că se aşteaptă ca Trump să o promulge.
Ucraina lucrează, de asemenea, cu guvernul SUA la noi modalităţi de a priva Rusia de venituri pentru finanţarea războiului, a mai indicat ambasadoarea, dar a refuzat să ofere detalii.
| Știri BVB