Ministerul pe care îl conduce l-a citat pe şeful diplomaţiei ungare cu acuzaţia că UE “urmăreşte să cheltuiască toate fondurile pentru un război fără speranţă, care nu poate fi câştigat, aruncând banii europenilor într-o groapă fără fund”.
De la începutul războiului, Uniunea a alocat Ucrainei 193 de miliarde de euro, de trei ori mai mulţi decât a primit Ungaria, iar acum “este pe agendă un împrumut de război de încă 90 de miliarde de euro”, a arătat Szijjarto, adăugând că “ei susţin că Ucraina va returna acest împrumut (…) ceea ce este o minciună sfruntată”. “Când, din ce surse şi cum ar putea Ucraina să returneze un singur euro?”, s-a întrebat el retoric.
Mai mult, UE intenţionează să aloce Ucrainei 360 de miliarde de euro în următorul buget pe şapte ani, ceea ce va fi posibil doar printr-un împrumut sau prin realocare “din domenii cum ar fi finanţarea pentru coeziune”. În primul caz, “statele membre vor muri plătind împrumutul şi nepoţii noştri, strănepoţii noştri vor fi datornici”, a afirmat ministrul.
Acesta a mai spus că “la întâlnirea de luni a miniştrilor de externe din UE s-a arătat clar că nici măcar toate astea nu sunt de ajuns; vor să meargă mai departe şi să cheltuiască 1500 de miliarde de dolari pentru programul de asistenţă socială al Ucrainei în următorii zece ani”.
Szijjarto a condamnat Bruxellesul pentru că “a aruncat la coş obiectivele istorice ale UE” şi încearcă să transforme Uniunea “într-o alianţă militară care va prevedea obligaţii militare pentru membri”. “Ei vor să continue războiul deoarece un acord de pace ar fi acum mai rău pentru Ucraina şi UE decât ar fi fost unul în aprilie 2022 şi atunci cetăţenii ar putea întreba pe bună dreptate de ce nu s-a semnat un acord în condiţii mai bune cu ani în urmă”. “Răspunsul e greu de dat (…) de aceea atât liderii europeni cât şi cei ucraineni încearcă să îl evite”, a mai susţinut el.
“Nu le pasă câtă suferinţă şi câte morţi va mai provoca războiul (…) Bruxellesul se pregăteşte pentru un război îndelungat, construind o economie de război şi o politică de securitate de război”, a afirmat ministrul, insistând că “ambele puteri nucleare ale Europei” (Franţa şi Regatul Unit – n. red.) au convenit în scris să trimită militari în Ucraina. El a remarcat şi sprijinul Partidului Popular European şi al cancelarului german Friedrich Merz.
Szijjarto a atras însă atenţia şi asupra unui proiect recent de rezoluţie în parlamentul ungar, conform căruia Ungaria ar spune “nu” Uniunii în aceste privinţe “atâta vreme cât ţara are un guvern suveran, patriotic”.
În ceea ce priveşte eventuala aderare a Ucrainei la UE, ministrul a întrebat “cum poate fi membră a UE o ţară în care drepturile minorităţilor etnice sunt călcate în picioare (…), o ţară în care drepturile de a folosi limba maternă au fost reduse continuu din 2015” şi a afirmat că situaţia din Ucraina era mai bună în această privinţă în perioada sovietică. “Şi cum poate fi membră a UE o ţară unde oamenii sunt vânaţi pe străzi, fără perdea şi unde se practică recrutarea forţată”.
Oficialul a conchis că “războiul a ajuns un model de afaceri pentru Ucraina”, care “primeşte mai mulţi bani de la UE decât ar putea produce economia ucraineană” şi le-a cerut “cu respect” colegilor parlamentari să susţină rezoluţia pe această temă, care ar constitui o garanţie importantă şi un sprijin pentru guvern în confruntarea cu Bruxellesul din următoarele săptămâni şi luni.