de Dan Pălăngean
Dobânda medie pe termen lung pentru România a scăzut în ianuarie 2026 până la 6,59% de la 6,72% anterior, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Țara noastră a rămas pe a doua poziție la costurile de împrumut între statele membre după ce a consemnat cea mai mică valoare din ultimele zece luni, în timp ce Ungaria a coborât de la 6,90% până la 6,67%.
La nivel regional, în celelalte două țări cu regim valutar similar, costul împrumuturilor 10Y a scăzut ușor în Polonia (de la 5,21% la 5,10%) dar a urcat în Cehia (de la 4,65% la 4,66%, a zecea lună consecutivă de creștere). După ce a trecut la moneda unică, față de care a fost stabilit cursul de schimb al leva la 1,95583 pentru un euro, Bulgaria figurează în comunicatul BCE tot cu valoarea anterioară de 3,93%, din decembrie 2025.
Dobânzile cele mai mici au fost consemnate de Danemarca (2,73%, în creștere marginală față de luna precedentă, când s-a situat la 2,71%), Suedia (2,80%, înscădere de la 2,82% anterior) și Germania (2,81%, staționar). Primele două dintre cele mai bune trei performanțe s-au consemnat în afara Zonei Euro, ceea ce ar trebui să dea de gândit.
Croația a ajuns la egalitate cu Țările de Jos (2,94%, de la 2,83% anterior), după o scădere abruptă, de la 3,14% la finele lui 2025. Sub pragul de 3% s-a mai situat Cipru (2,96%), prag depășit ușor de Luxemburg (3,05%), Irlanda (3,06%) și Austria (3,08%). Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ încă din octombrie 2022, după 0,16% anterior.
De reținut, la nivel european, dobânda pe termen lung s-a diminuat ușor pentru Franța (de la 3,56% la 3,53%), care a rămas, însă, peste Italia (de la 3,55% la 3,49%). Grecia, ieșită încă în 2024 din zona celor mai mari dobânzi, a ajuns la un nivel de 3,43%, după minimul de 3,05% consemnat la finele lui 2024.
Costul de împrumut al României în ianuarie 2026 a ajuns cu 1,5% sub cel al Ungariei, după ce fusese cu 4% mai mare în urmă cu trei luni. Ecartul a fost aproximativ 29% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și de 41% în raport cu Cehia.
Una peste alta, valoarea consemnată pentru costul de împrumut pe termen lung s-a încadrat în tendința regională iar România a păstrat trendul de revenire la un nivel ceva mai redus. Distanțele de recuperat față de celelalte țări central-europene cu regim valutar similar s-au mai atenuat, deși datele oficiale cele mai recente plasau datoria publică la 60,2% din PIB.
Datele din 25 februarie 2026 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 6,33%, pe un trend destul de clar de scădere spre pragul de 6% (după ce un vârf de 7,75% a fost atins în 11 septembrie 2025). Nivelul este cu 1,01 puncte procentuale sub cel din urmă cu 12 luni și se așteaptă o diminuare semnificativă pe parcursul anului 2026.
| Știri BVB