-
Discuția publică din ultimele săptămâni, relansată de premierul Ilie Bolojan, a readus în prim-plan problema avizelor tehnice de racordare (ATR) care blochează rețelele.
-
Bolojan a vorbit despre necesitatea „desființării ATR-urilor speculative”
-
George Niculescu, ANRE: “Vorbesc de 2 ani de zile despre raportul uriaş dintre megawatii de pe hârtie şi cei cu finanţare, care pot să şi vadă lumina soarelui”.
-
În realitate, ANRE a schimbat regulile de racordare încă din 2024: licitații pentru capacitate și garanții financiare pentru eliminarea speculei
Premierul Ilie Bolojan vorbeşte de ceva timp de „băieții deștepți din energie” care nu au intenţia reală să investească în producția de energie, ci doar obțin avize tehnice de racordare (ATR), blochează capacitate în rețea, apoi vând aceste drepturi altor investitori, pe sume mari.
Pe 6 martie, premierul Ilie Bolojan declara că Executivul va prezenta, până la sfârşitul lunii martie, un plan de măsuri care vizează scăderea preţurilor în zona de energie electrică: “Avem un plan pe care l-am discutat cu domnul ministru (ministrul Energiei – n.r.), pe care-l vom anunţa până la sfârşitul lunii martie, care urmăreşte scăderea preţurilor în zona de energie electrică. Această scădere nu se poate face de pe o zi pe alta, dar sunt câteva direcţii importante pe care le-am discutat şi pe care vom lucra, în aşa fel încât să putem să avem efecte începând de anul acesta”. El a precizat că măsurile vizează, între altele, “deblocarea capacităţilor de reţea”: “Deci, desfiinţarea acelor ATR-uri care ne-au acoperit, practic, întreaga capacitate de racordare la reţelele de electricitate şi trebuie să eliberăm aceste reţele pentru a deschide piaţa pentru cei care vor să investească cu adevărat şi a reduce costurile”.
Premierul încă nu a anunţat planul de măsuri care vizează scăderea preţurilor în zona de energie electrică, dar preşedintele ANRE, George Niculescu, a anunţat încă de acum doi ani că multe avize de racordare nu sunt urmate de investiții, că vrea mai mulți megawați instalați și eliminarea tentativelor de speculă. Şi ANRE a şi luat măsuri.
Această situaţie relevă o diferență importantă de roluri instituționale. ANRE, sub control parlamentar, reglementează efectiv piața și modifică regulile de acces la infrastructură. Guvernul, prin declarațiile premierului Ilie Bolojan, semnalează politic problemele, dar nu are competență directă asupra regulamentului de racordare. Această disonanță devine vizibilă în discursul public: măsuri deja implementate sunt prezentate ca direcții viitoare.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), instituție aflată în subordinea Parlamentului, a sesizat aceste probleme încă de acum doi ani şi a operat încă din 2024 modificări esențiale ale regulamentului de racordare la rețelele electrice, cu efecte vizibile în piață, introducând un nou mecanism bazat pe licitații și reguli mai stricte pentru investitori.
„Noua metodologie are în vedere alocarea capacității disponibile prin metode de piață și crearea unui mediu concurențial predictibil. Am observat situații în care avizele de racordare nu sunt urmate de investiții. Ne dorim mai mulți megawați instalați și eliminarea tentativelor de speculă”, a declarat, în 2024, George Niculescu, președintele ANRE.
- ANRE a schimbat regulile de racordare încă din 2024: licitații pentru capacitate și garanții financiare pentru eliminarea speculei
În iulie 2024, instituția a aprobat o metodologie care schimbă fundamental modul de alocare a capacității de rețea pentru proiectele energetice, în special pentru cele de dimensiuni mari. Noua reglementare introduce un sistem de alocare prin licitație a capacităților disponibile din rețea pentru proiectele cu puteri instalate de cel puțin 5 MW. Astfel, este eliminat modelul anterior, în care accesul la rețea era condiționat de participarea la lucrări de întărire a rețelei, în favoarea unui mecanism de piață, competitiv.
Licitațiile sunt organizate și administrate de operatorul de transport și sistem, iar platforma dedicată gestionează de procesul de alocare. Metodologia a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026 și se aplică atât proiectelor noi de producere sau stocare de energie, cât și extinderilor capacităților existente peste pragul de 5 MW.
Un element central al noii abordări îl reprezintă utilizarea sumelor colectate prin licitații pentru finanțarea lucrărilor suplimentare de dezvoltare a rețelelor electrice. Operatorii de rețea vor putea astfel să răspundă mai eficient cererii crescute de racordare.
În paralel, ANRE a revizuit regulamentul de racordare existent, introducând obligația constituirii unei garanții financiare de 5% din valoarea tarifului de racordare pentru proiectele noi cu puteri instalate de peste 1 MW. Măsura vizează descurajarea blocării speculative a capacității de rețea de către investitori care nu finalizează proiectele pentru care au obținut avize tehnice de racordare.
Într-un interviu acordat Financial Intelligence în acest an, preşedintele ANRE George Niculescu a declarat că o premieră a anului 2025 a fost consecința modificării regulamentului de racordare în iulie 2024: “Atunci am început să luăm măsuri care să curețe sistemul de ATR-uri fantomă: proiecte care au emis avizul tehnic de racordare, dar care nu reușesc să se concretizeze, care nu reușesc să găsească finanțare. Consecința acestei măsuri a fost curățarea sistemului de 9.300 MW blocați în ATR-uri fantomă. Am învățat o vorbă de la viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu: economia este ca o navă de mari dimensiuni, iar între momentul în care iei decizia de a vira și până când nava efectuează virajul efectiv este o perioadă de timp. Același lucru este valabil și pentru sistemul energetic”.
Referitor la acordarea ATR în 2025, George Niculescu ne-a spus: “Am două mesaje mari, susținute de date: Primul este legat de curățarea cozii și disciplină: În 2025, pentru proiecte mai mari sau egale cu 1 MW, au expirat 264 ATR, însumând 9.248,11 MW putere aprobată pentru evacuare. Defalcat: Transelectrica 37 ATR (5.705,82 MW), DEER 90 (1.328,69 MW), RER 72 (917,63 MW), DEO 41 (706,36 MW), Delgaz 24 (589,61 MW); Al doilea este legat de faptul că încă avem un pipeline masiv, dar cu bottleneck legat de maturitatea proiectelor: La 1 decembrie 2025 erau 1.419 proiecte cu ATR valabil (≥1 MW), cu 77.366 MW putere aprobată. Dintre acestea, 900 aveau contracte de racordare (45.971 MW), 593 aveau și autorizații de construire (25.599 MW), iar 173 ajunseseră și la autorizații de înființare ANRE (7.381 MW). ATR-urile expirate eliberează spațiu pentru proiectele serioase, iar marea provocare e să mutăm proiectele din stadiu de hârtie în stadiu de execuție”.
- 2026: înăsprirea regulilor, nu debutul reformei
În luna martie 2026, ANRE a venit cu o nouă etapă de înăsprire: majorarea garanției de racordare de la 5% la 20% pentru proiectele mari. Măsura nu reprezintă însă o schimbare de paradigmă, ci o continuare a unui mecanism deja introdus de autoritate cu doi ani înainte. În esență, ANRE consolidează un model de acces la rețea bazat pe disciplină financiară și pe eliminarea „MW pe hârtie”, nu introduce unul nou.
Proiectul de Ordin privind revizuirea Regulamentul de racordare a fost pus în transparenţă decizională, iar acesta prevede majorarea garanţiilor de la 5% din valoarea tarifului de racordare la 20%, anunţa la începutul lunii martie preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, George-Sergiu Niculescu.
Acesta a explicat: “Astăzi (n.r. 6 martie), a fost pus în transparenţă decizională proiectul de ordin care prevede majorarea garanţiilor de la 5% din valoarea tarifului de racordare la 20% din valoarea acestui tarif. Şi dacă totuşi cineva e dispus să plătească nişte garanţii crescute în ideea că le va deconta la vânzarea proiectului, am pus o măsură de siguranţă: dacă autorizaţia de înfiinţare nu este obţinută în termenul stabilit de 12 luni de la semnarea Contractului de Racordare, ATR-ul se pierde. Deci, am lăsat suficient timp pentru investitorii de bună credinţă”.
El a subliniat, din nou, că, de doi ani, vorbeşte despre raportul uriaş dintre megawatii de pe hârtie şi cei cu finanţare, care pot “să şi vadă lumina soarelui”, şi că orice garanţie financiară mai mare sperie investitorii care nu sunt serioşi şi pe cei care nu sunt de fapt investitori: “Mă aştept să existe două chei de citire a acestei măsuri: 1. Că este consecinţa declaraţiilor publice recente despre ATR-urile speculative. Aici pot spune că prima modificare a Regulamentului de racordare, cea care a instituit acest nivel de 5%, e făcută în 2024, în mandatul meu. Iar eu vorbesc de 2 ani de zile despre raportul uriaş dintre megawatii de pe hârtie şi cei cu finanţare, care pot să şi vadă lumina soarelui. 2. Că este mult. Că vom alunga investitorii. Sunt dispus la orice argument real şi raţional despre cât ar trebui să fie valoarea acestor garanţii. La ce nu sunt dispus, sunt argumentele lacrimogene despre cum orice garanţie financiară mai mare sperie investitorii. Orice garanţie financiară mai mare sperie investitorii care nu sunt serioşi şi pe cei care nu sunt de fapt investitori. Investitorii serioşi în energie vor plăti şi garanţiile, vor licita şi pentru ATR, deoarece vor să facă business real”.
Conform Referatului de aprobare, printre schimbările prevăzute în proiect se numără majorarea valorii garanţiei financiare constituite de utilizatori în vederea emiterii ATR pentru racordarea locurilor de producere/de consum şi de producere cu puteri aprobate totale pentru evacuare mai mare de 1 MW, de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare.
“Noua valoare a garanţiei financiare urmăreşte: creşterea gradului de responsabilizare a utilizatorilor care solicită racordarea la reţea; reducerea riscului rezervării speculative a capacităţii de racordare; asigurarea unei utilizări eficiente a capacităţii reţelelor electrice; limitarea riscurilor financiare suportate de operatorii de reţea în situaţia abandonării proiectelor. Garanţia financiară are rolul de a garanta îndeplinirea obligaţiilor asumate de utilizatori prin contractul de racordare şi de a limita riscurile generate de nefinalizarea proiectelor pentru care s-a rezervat capacitate în reţea”, se precizează în document.
Potrivit sursei citate, în cazul proiectelor pentru care a fost constituită garanţia financiară prin aplicarea procentului de 5%, proiecte care reprezintă un procent de 49% din numărul total al proiectelor cu ATR emise, situaţia la data de 1 ianuarie 2026 raportată la ANRE de operatorii de reţea evidenţiază faptul că în cazul a 12% din aceste proiecte au fost încheiate contractele de racordare, în cazul a 3% au fost încheiate contractele de racordare şi obţinute autorizaţiile de construire şi în cazul unui procent de aproximativ 1% au fost încheiate contractele de racordare şi obţinute autorizaţiile de construire şi cele de înfiinţare.
“Această evoluţie demonstrează faptul că un procent destul de scăzut de proiecte au ajuns în stadii avansate ale procesului de racordare, chiar dacă timpul de aplicare a regulilor de constituire a garanţiei scurs de la data intrării în vigoare a acestora a fost relativ scurt, de aproximativ 16 luni, comparativ cu durata în care se desfăşoară procesul de racordare pentru proiectele cu cereri de racordare emise înainte de data de 2 august 2024. Totodată, în cazul proiectelor de racordare a locurilor de producere/de consum şi de producere cu puteri instalate mai mari sau egale cu 5 MW pentru care au fost transmise la operatorii de reţea cereri de racordare anterior datei de 1 ianuarie 2026, un număr de 663 de proiecte cu o putere solicitată pentru evacuare de aproximativ 57 GW au studiile de soluţie transmise la operatori în vederea avizării acestora până cel târziu la data de 30 iunie 2026”, se mai arată în referat.
O altă modificare vizează completarea Regulamentului şi a Contractului-cadru de racordare cu prevederi referitoare la autorizaţia de înfiinţare emisă de ANRE. Modificările propuse vizează: introducerea obligaţiei utilizatorilor de obţine autorizaţia de înfiinţare pentru capacităţile energetice de producere a energiei electrice; stabilirea termenelor în care această autorizaţie trebuie obţinută, şi anume în termenele maxime de 12 luni de la data încheierii contractului de racordare şi 18 luni de la data emiterii ATR (termene similare celor prevăzute în Regulament pentru transmiterea autorizaţiei de construire a obiectivului); reglementarea situaţiilor în care lipsa obţinerii autorizaţiei de înfiinţare conduce la încetarea valabilităţii ATR şi a contractului de racordare, precum şi la executarea de către operatorul de reţea a garanţiei financiare constituite de utilizator; introducerea retragerii autorizaţiei de înfiinţare ca situaţie de încetare de drept a contractului de racordare şi a valabilităţii ATR, precum şi de executare a garanţiei financiare constituite de utilizator.
Aceste prevederi se aplică capacităţilor energetice cu puterea aprobată pentru evacuare mai mare de 1 MW, având în vedere impactul semnificativ al acestor proiecte asupra capacităţii reţelelor electrice.
“Analizele realizate de ANRE, pe baza informaţiilor transmise de operatorii de reţea, evidenţiază faptul că în ultimii ani s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de cereri de racordare pentru instalaţii de producere a energiei electrice, în special din surse regenerabile. În acelaşi timp, o parte semnificativă dintre proiectele pentru care au fost emise ATR nu au avansat către faza de implementare, ceea ce conduce la blocarea capacităţii de racordare disponibile în reţelele electrice şi la întârzierea sau imposibilitatea racordării altor proiecte viabile. În acest context, măsura introdusă constituie, alături de obligaţia utilizatorului de a face dovada obţinerii autorizaţiei de construire pentru obiectiv, un nou criteriu de selecţie a proiectelor cu capacitate economică având în vedere că dovada deţinerii capabilităţii financiare pentru edificarea capacităţilor de producere de către dezvoltatorul proiectului reprezintă o condiţie obligatorie pentru obţinerea autorizaţiei de înfiinţare”, se explică în referatul de aprobare a Ordinului.
A treia schimbare prevăzută în proiect se referă la clarificarea condiţiilor de restituire a garanţiei financiare constituite de utilizator în vederea prelungirii termenului de transmitere la operatorul de reţea a autorizaţiei de construire pentru obiectivul de la locul de producere/de consum şi de producere.
Astfel, s-a introdus obligaţia operatorului de reţea de a restitui garanţia respectivă utilizatorului în termen de 10 zile de la data la care acesta transmite autorizaţia de construire a obiectivului. Introducerea acestui termen s-a realizat ca urmare a unor sesizări primite de ANRE în scopul clarificării cu privire la termenul de restituire a garanţiei financiare către utilizatorul care a îndeplinit obligaţia de a transmite autorizaţia de construire.
În proiect au fost introduse şi dispoziţii potrivit cărora prevederile referitoare la creşterea procentului garanţiei financiare în scopul emiterii ATR nu se aplică solicitărilor pentru care operatorul de reţea a comunicat utilizatorului până la data intrării în vigoare a ordinului valoarea garanţiei financiare conform prevederilor art. 18 alin. (4) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public.
Proiectul mai prevede şi alte dispoziţii potrivit cărora introducerea obligaţiei utilizatorului de a obţine autorizaţia de înfiinţare în termene maxime de 12 luni de la data încheierii contractului de racordare şi 18 luni de la data emiterii ATR, precum şi măsurile prevăzute în cazul neîndeplinirii obligaţiei respective se aplică în cazul utilizatorilor care încheie contracte de racordare cu operatorul de reţea începând cu data intrării în vigoare ordinului.
Totodată, conform proiectului, utilizatorii care au încheiat cu operatorul de reţea contracte de racordare pentru racordarea unor locuri de producere sau locuri de consum şi de producere cu puterea aprobată pentru evacuare mai mare de 1 MW anterior datei de intrare în vigoare a ordinului, au obligaţia să obţină autorizaţii de înfiinţare în termen de cel mult 12 luni de la data intrării în vigoare a ordinului. În cazul nerespectării obligaţiei, ATR emise îşi încetează valabilitatea şi contractele de racordare încheiate încetează de drept.
- Bolojan: „Noii băieți deștepți din energie blochează capacități și vând hârtii”. 78.000 MW rezervați în rețea, de opt ori peste necesarul României
Premierul Ilie Bolojan a acuzat, din nou, apariția unei noi categorii de „băieți deștepți din energie”, care blochează accesul la rețelele electrice fără a avea intenția reală de a realiza investiții, contribuind astfel la întârzierea dezvoltării sectorului energetic și la menținerea unor prețuri ridicate.
”România, pentru a funcţiona, are nevoie de aproximativ 9000 de megawaţi. Orice creştere de capacitate de producţie cu 10%, cu 20% ar însemna un mare plus pentru noi, pentru că ar însemna că avem un surplus de energie. Ceea ce ar însemna o reducere de preţuri la energie. Asta trebuie să facem. Dar nu trebuie să ne facem iluzii că cineva va investi să facă 9000 sau 10.000 de megawaţi, să dubleze această capacitate de producţie, pentru că nu şi-ar mai amortiza deloc investiţiile”, a declarat Ilie Bolojan într-un interviu la G4Media, potrivit News.ro.
Premierul a explicat că, în ultimii 3 ani de zile, ”Transelectrica, în principal, dar şi companiile care sunt principalii furnizori au eliberat acorduri de racordare în reţea, reţineţi, de 78.000 de megawaţi, faţă de 9000 cât îl avem deja asigurat”.
”Au eliberat de opt ori mai mult. Asta ar însemna că, dacă s-ar face jumătate din aceste investiţii, am putea asigura cu energie electrică aproape toată Europa Centrală, ceea ce bineînţeles că nu este fezabil. Dar ce se întâmplă în fapt? Blocându-se nişte locuri la o masă unde cineva ar vrea să investească, în momentul în care un investitor serios se duce la Transelectrica şi vrea să facă o investiţie, i se spune una din două lucruri. Sau că nu se poate pentru că deja este ocupată toată reţeaua, deci scaunul de la masă este ocupat. Sau că, pentru a interveni în reţeaua respectivă, înseamnă practic să investeşti o grămadă de lucru, adică să-ţi mai cumperi un scaun”, detaliază premierul.
Ilie Bolojan susţine că, în acest fel, ”oamenii serioşi care vor să investească sunt blocaţi şi ratăm investiţii serioase”. Acesta avertizează că, prin faptul că am ocupat capacitatea de a te conecta la reţelele noastre,” am blocat pur şi simplu investiţiile în energie sau le-am scumpit foarte mult”.
Întrebat dacă aceştia sunt noii băieţi deştepţi din energie, Bolojan a apreciat: ”Cu siguranţă o bună parte din aceşti oameni sunt băieţii deştepţi care s-au lipit de energie pentru că blochează capacităţi. N-au de gând să facă acele investiţii, n-au resurse, ci doar le blochează şi vând hârtii şi vând doar idei şi lucruri pe care le-au blocat”.
Ilie Bolojan a anunţat că se vor impune restricţii pentru cei care au primit deja avizele tehnice de racordare, ” în aşa fel încât să le crească garanţiile că dacă nu fac acele investiţii, vor pierde 20% din valoarea acelei investiţii”.
”În felul acesta, probabil că nu de pe o zi pe alta, dar într-un termen scurt, vom elibera aceste reţele de aceste proiecte de tip parazit pentru a-i lăsa pe cei care vor să investească în energia românească să o facă. Asta ne va scădea preţurile”, a adăugat Ilie Bolojan, menţionând că acest lucru se va întâmpla ”destul de repede”.
”Foarte probabil, la jumătatea lunii aprilie vom vedea noul regulament care va schimba lucrurile. Şi vom face transparent toate companiile că au primit aceste autorizaţii. Mi se pare că e de bun simţ să fie o transparenţă cât se poate de clară şi în acest domeniu. Zona de energie este foarte importantă pentru că ea nu doar că asigură un serviciu la un preţ rezonabil pentru cetăţeni, ea îţi face competitivă sau necompetitivă o parte din economie. Dacă nu creştem capacitatea de producţie, dacă nu facem ordine în această piaţă nu vom putea să devenim competitivi”, a adăugat premierul. Acesta a apreciat că preţul la energie poate să scadă cu 10-20% fără probleme, prin câteva măsuri.
Probabil că premierul se referă la Regulamentul ANRE pus în dezbatere de ANRE încă de la începului lunii martie, iar Guvernul nu are nici o implicare în emiterea acestui regulament, mai ales că vorbim de o autoritate independentă, aflată în subordinea Parlamentului.