România este printre țările cu cele mai mari creșteri bursiere pe ultimele 12 luni, potrivit unui raport Prime Transaction, care analizează evoluțiile atât pe primul trimestru din 2026, cât și pe ultimele 12 luni.
Potrivit raportului, indicele BET-BK (un indice ponderat cu capitalizarea free float-ului) a avut un al treilea trimestru consecutiv cu performanțe mai bune decât cele ale altor indici relevanți, intr-un context internațional dificil. BET-BK a urcat cu 8,39%, în primul trimestru. Indicele maghiar BUX a avut o evoluție apropiată de cea a BET-BK, în timp ce la polul opus s-au situat indicele PX, din Cehia, DAX, din Germania, și indicele american Nasdaq Composite.
Pe ultimele 12 luni toți indicii de pe grafic au avut evoluții pozitive, însă diferențele dintre ei sunt mari, de la o creștere de peste 70% pentru indicele românesc BET-BK până la creșteri mai mici de 10% pentru indicii DAX și CAC 40, ai burselor din Germania și Franța. Și în acest caz pe locul al doilea este tot indicele bursei de la Budapesta, BUX, cu ceva mai mult de 50%, urmat de cel al bursei din Sofia, SOFIX, cu aproape 45%, potrivit raportului.
Și la nivel mondial România este printre țările cu cele mai mari creșteri bursiere pe ultimele 12 luni, fiind depășită de un număr mic de alte țări, printre care Coreea de Sud, cu o creștere de aproape 110% a indicelui principal, Israel, cu aproape 100%, Oman, cu aproape 90%, și Peru, cu aproape 80%. Mai există și câteva țări africane cu performanțe bursiere superioare celei a pieței de la București, ajungând până la o creștere de aproape 200% în cazul bursei din Ghana, însă relevanță acestora este mai mică.
Chiar dacă performanțele pieței locale de capital au fost în partea de sus a clasamentului, această fiind pe locul al 4-lea în Europa după Norvegia, Turcia și Portugalia dacă ne raportăm la indicele BET-BK (sau chiar pe locul al 2-lea dacă luăm în considerare indicele BET), ele au fost mai slabe decât cele din trimestrul anterior.
În moneda națională, BET-BK s-a apreciat cu 11,33%, comparativ cu 17,35% în T4 2025. În mod neobișnuit, deși creșterea indicelui a fost mult mai mică decât în trimestrul anterior, numărul emitenților care au înregistrat creșteri trimestriale mai mari de 10% a rămas același, 16. Numărul celor care au avut randamente mai mari de 20%, pe de altă parte, a scăzut de la 10 la 7, iar cel al emitenților cu randamente mai mari de 30% a scăzut de la 4 la 3. Cea mai mare creștere a fost de 50%, peste nivelul de 42,68% înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut, însă această a venit de la un emitent cu pondere mică în indice.
În zona scăderilor, 5 emitenți au avut deprecieri mai mari de 5%, dintre care doi au fost dincolo de pragul de 20%. Cea mai mare scădere a fost de nu mai puțîn de 33,69%, însă și ea a venit tot de la un emitent cu pondere mică în indice.
Numărul emitenților cu randamente pozitive a scăzut de la 24 la 22, iar cel al emitenților cu randamente negative a crescut de la 6 la 8. Nici de data aceasta nu au existat emitenți cu randament zero.
| Știri BVB