Lumea reacționează la redeschiderea Strâmtorii Hormuz pe fondul conflictului dintre SUA și Iran

• Oamenii politici și reprezentanții industriei salută redeschiderea acestei căi navigabile vitale, după ce restricționarea traficului a dus la o creștere bruscă a prețurilor petrolului.

Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, și președintele Statelor Unite, Donald Trump, au declarat că Strâmtoarea Hormuz este deschisă navelor comerciale.
Araghchi a declarat vineri că această cale navigabilă strategică este „complet deschisă”, în conformitate cu armistițiul dintre Israel și Liban care a intrat în vigoare cu o zi înainte.

Trump a afirmat pe rețelele de socializare că strâmtoarea era deschisă, susținând ulterior că Iranul a fost de acord să „nu mai închidă niciodată Strâmtoarea Hormuz”. Cu toate acestea, el a postat, de asemenea, că blocada navală americană asupra porturilor iraniene va „rămâne în vigoare”.

În paralel, Franța și Regatul Unit au găzduit la Paris o reuniune la care au participat aproximativ 40 de țări, care au convenit să joace un rol în restabilirea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz odată ce războiul SUA-Israel împotriva Iranului se va opri.

Potrivit Al Jazeera, liderii mondiali au primit vestea cu un optimism prudent, pe fondul mesajelor contradictorii din partea SUA și a Iranului:

Statele Unite

„Strâmtoarea Hormuz este complet deschisă și pregătită pentru activități comerciale și tranzit complet, dar blocada navală va rămâne în vigoare și va produce efecte în ceea ce privește Iranul, până când tranzacția noastră cu Iranul va fi finalizată 100%”, a scris Trump pe Truth Social.

Câteva minute mai târziu, el a publicat o altă postare în care afirma că blocada Marinei SUA asupra navelor și porturilor iraniene „va rămâne în vigoare” până când Teheranul va ajunge la un acord cu SUA, inclusiv cu privire la programul său nuclear.

Ulterior, Trump a declarat agenției de știri AFP că un acord pentru a pune capăt războiului cu Iranul era „aproape”, afirmând că nu mai existau „puncte de blocaj” între Washington și Teheran.

Iran

Ministrul de externe Abbas Araghchi a postat pe X că strâmtoarea a fost „declarată complet deschisă” și va rămâne deschisă pentru perioada rămasă din armistițiul de 10 zile dintre Israel și Liban, care a intrat în vigoare în noaptea de joi spre vineri.

Unele rapoarte ale mass-media de stat iraniană au părut ulterior să contrazică anunțul lui Araghchi, un înalt oficial militar declarând pentru mass-media de stat că doar navele non-militare vor avea voie să tranziteze cu permisiunea Marinei Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice Iraniene (IRGC).

Agenția de știri Fars, apropiată de IRGC, a remarcat o „tăcere ciudată din partea Consiliului Suprem de Securitate Națională”, organismul de facto de vârf în luarea deciziilor din țară, întrucât statutul noului lider suprem, Mojtaba Khamenei, rămâne necunoscut.

Marea Britanie

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a co-găzduit vineri, la Paris, un summit privind o potențială misiune militară pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, alături de președintele francez Emmanuel Macron, la care au participat aproximativ 30-40 de țări, fie fizic, fie prin videoconferință.

În marja evenimentului, Starmer a salutat cu prudență vestea redeschiderii strâmtorii, dar a afirmat că aceasta trebuie să devină „o propunere durabilă și viabilă”.

El a spus că Marea Britanie și Franța vor conduce o misiune multinațională „strict pașnică și defensivă” pentru a proteja libertatea de navigație de îndată ce condițiile o vor permite.

Franța

Vorbind după reuniune, Macron a spus: „Cu toții solicităm redeschiderea completă, imediată și necondiționată a Strâmtorii Hormuz de către toate părțile.”

„Ne opunem cu toții oricăror restricții sau sisteme de acorduri care ar echivala, de fapt, cu o încercare de a privatiza strâmtoarea – și, desigur, oricărui sistem de taxare”, a adăugat el.

Biroul lui Macron a declarat că rolurile membrilor coaliției internaționale care lucrează pentru redeschiderea strâmtorii ar putea include „informații, capacități de deminare, escorte militare [și] proceduri de comunicare cu statele de coastă”.

Germania

Cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania ar putea contribui la misiunea internațională cu capacități de deminare și de informații, dar ar avea nevoie de sprijin parlamentar și de o „bază juridică sigură”, cum ar fi o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU.

El a spus că dorește implicarea SUA în misiunea internațională pentru a asigura transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz. „Credem că acest lucru ar fi de dorit”, a spus el.

Trump a părut ulterior să respingă propunerile sale, afirmând pe rețelele de socializare că a primit un apel de la NATO, dar a refuzat asistența acesteia în termeni clari.

Finlanda

Președintele finlandez Alexander Stubb, care a participat la summitul de la Paris, a declarat pe X: „Salutăm anunțul Iranului privind deschiderea strâmtorii. Soluțiile durabile necesită diplomație”,

Organizația Națiunilor Unite

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a salutat vineri deschiderea Strâmtorii Hormuz de către Iran și a declarat că aceasta este „un pas în direcția corectă”.

Organizația Maritimă Internațională

Arsenio Dominguez, secretarul general al agenției ONU pentru transport maritim, a declarat: „În prezent verificăm anunțul recent privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz, din perspectiva respectării libertății de navigație pentru toate navele comerciale și a siguranței trecerii.”

Companiile de transport maritim

Asociația Armatorilor Norvegieni a declarat că mai multe aspecte trebuie clarificate înainte ca vreo navă să poată tranzita strâmtoarea, inclusiv prezența minelor, condițiile impuse de Iran și punerea în practică a măsurii.

„Dacă acest lucru reprezintă un pas către o deschidere, este o evoluție binevenită”, a declarat Knut Arild Hareide, directorul general al asociației, care reprezintă 130 de companii cu aproximativ 1.500 de nave.

Un purtător de cuvânt al companiei germane de transport maritim Hapag-Lloyd a declarat: „Începem acum să evaluăm noua situație și riscurile implicate… Prin urmare, deocamdată ne abținem în continuare de la traversarea strâmtorii.”

Într-o declarație, compania daneză Maersk a afirmat: „Am luat act de anunț. Siguranța echipajului nostru, a navelor și a mărfurilor clienților noștri rămâne prioritatea noastră. De la izbucnirea conflictului, am urmat îndrumările partenerilor noștri de securitate din regiune, iar recomandarea de până acum a fost să evităm tranzitarea Strâmtorii Hormuz.

„Orice decizie de a tranzita strâmtoarea se va baza pe evaluări de risc și monitorizarea atentă a situației de securitate, ultimele evoluții fiind incluse, de asemenea, în evaluările în curs.”

Piețele

Prețurile petrolului au scăzut brusc după anunțul Iranului că trecerea navelor comerciale va rămâne „complet deschisă” pe durata unui armistițiu de 10 zile în Liban.

„Această știre are un impact imediat asupra piețelor”, a declarat Kathleen Brooks, director de cercetare la XTB. „Aceasta este cea mai importantă evoluție de până acum din timpul armistițiului și oferă speranța că războiul se va încheia în curând, iar lanțurile de aprovizionare vor reveni la o oarecare normalitate.”