de Dan Pălăngean
Datele publicate de INS pentru T4 2025 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 3.804 lei lunar pe persoană și 8.568 lei pe familie (+14,2% față de T4 2023). În contextul reducerii avansului economic (+0,7%, valoare estimat curent pentru PIB pe anul trecut), veniturile bănești nominale pe persoană au crescut cu 12,1% față de același trimestru al anului precedent (surprinzător, +2,2% ca putere de cumpărare, în contextul inflației medii trimestriale de 9,74%) dar cele în natură s-au redus cu -2,5% (-11,1% în termeni reali).
Comparativ cu situația din anul 2021, veniturile au crescut în termeni nominali mai puțin decât rezultatul economic (56,1% pe gospodărie, deși +58,8% pe persoană, comparativ cu 61,2% în cazul PIB). Totuși, majorarea exprimată în euro pe persoană a ajuns la 55%, în condițiile în care devalorizarea leului față de moneda unică europeană a fost de doar 2,5% (4,9204 lei/€ în 2021 și 5,0415 lei/€ în 2025).
Diferența dintre avansul veniturilor pe o gospodărie și cel consemnat la nivel individual se explică printr-o pronunțată diminuare a numărului de persoane pe gospodărie, de la 2,53 persoane în 2021 la doar 2,48 persoane în 2025, evoluție care ar trebui urmărită mai atent, deoarece are consecințe importante în plan socio-economic.
Ponderea salariilor în creștere, cea a prestațiilor sociale în scădere
De reținut, ponderea salariilor în structura veniturilor totale ale unei gospodării a înregistrat cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani (68,4%, după ce scăzuse la 66% în T4 2024). Totodată, partea care revine prestațiilor sociale a scăzut sub pragul de 20% în T4 2025 și a revenit sub nivelul consemnat în T4 2022.
Ponderea veniturilor în natură și-a continuat diminuarea, după ce urcase până la 8% în urmă cu trei ani. În pofida unei evoluții bune a sectorului agricol, veniturile din agricultură și-au micșorat din nou ponderea, până la 1,4%, cea mai mică valoare din ultimii cinci ani. Veniturile din proprietate și vânzarea de active și-au crescut ușor procentajele.
Pe partea de cheltuieli, am considerat util să vă prezentăm structura alocărilor din bugetele familiale, pe model european COICOP (12 clase de produse și servicii și nu cele 3 categorii mari, produse alimentare, nealimentare și servicii incluse în calcul IPC la nivel național). De remarcat ponderea relativ însemnată a produselor alimentare (32,2%, în creștere de la 31,7% în trimestrul precedent) și poziționarea sumelor pentru băuturi și tutun (6,5%), adusă treptat în ultimii ani sub cele pentru îmbrăcăminte și încălțăminte (7,8%), transport (7%), mobilier și dotarea locuinței (6,8%) și sănătate (6,7%).
În fine, merită semnalat decalajul dintre mediul urban și cel rural, cu o diferență de 42% (totși, în scădere de la 45% anterior) între sumele cheltuite lunar pe persoană (3.825 lei în urban și doar 2.644 lei în rural), mascat de media la nivel național (3.249 lei). Cu toate acestea, banii pentru plata de impozite, taxe, cotizații și contribuții au fost aproape duble în urban (1.408 lei), față de rural (759 lei).
| Știri BVB