• Interviu cu Laurențiu Stan este fondatorul și directorul Kapital Minds

În ce măsură considerați că actualul cadru legislativ și economic din România sprijină investițiile în soluții de stocare a energiei și ce ar trebui ajustat pentru a accelera tranziția?

Laurențiu Stan: Cadrul legislativ actual este încă reactiv la evoluția pieței energetice din România. Avem inițiative legislative izolate, dar lipsește încă o strategie coerentă care să integreze stocarea energiei ca pilon fundamental în tranziția energetică. Autoritățile și actorii din piață sunt conștienți de necesitatea dezvoltării capacităților de stocare a energiei pentru a asigura flexibilitatea și echilibrarea Sistemului Energetic Național. România și-a propus să atingă o capacitate de stocare de 500 MW până la finalul anului 2025, însă la începutul lunii mai, erau instalați doar 234,7 MW, conform Transelectrica. De asemenea, există și estimări ale Transelectrica referitoare la puterea instalată în instalații de stocare necesară pentru a atenua efectele integrării masive a surselor de energie regenerabilă: 2.000 MW – 4.000 MW. Nu se specifică însă clar cum se va ajunge la această capacitate într-o perioadă previzibilă.

Dezvoltarea capacităților de stocare în baterii necesită investiții inițiale considerabile, ajungând chiar la 500.000 euro / MWh. De aceea, sprijinul din partea autorităților este esențial. Un pas important pentru înlesnirea investițiilor în capacități de stocare a fost făcut prin renunțarea la tariful pentru serviciul de transport, la contribuția privind certificatele verzi și la cea pentru cogenerare, prin ordonanța de urgență nr. 134 din 21 noiembrie 2024 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale. Din punctul meu de vedere, ar fi necesară o structură de tarife mult simplificată pentru încărcarea / descărcarea bateriilor și crearea unor piețe specializate pentru capacități de stocare energie electrică, inclusiv contracte de tip capacity/availability payments. De asemenea, o creștere mai accelerată a capacităților de stocare ar putea fi obținută prin încurajarea producătorilor existenți de energie din surse regenerabile de a include capacități de stocare energie electrică în cadrul proiectelor operaționale, prin simplificarea obținerii autorizațiilor și avizului tehnic de racordare.

Pentru a accelera tranziția energetică, este esențială o reglementare predictibilă, un cadru de contracte pe termen lung și clarificarea statutului juridic al unităților de stocare.

Cum se transformă metodologia de evaluare a companiilor energetice în contextul în care capacitatea de stocare devine un criteriu cheie? Ce indicatori câștigă relevanță?

Laurențiu Stan: Metodologia de evaluare este aceeași, însă capacitățile de stocare a energiei electrice devin un diferențiator de valoare pentru companiile din domeniul energetic. Eficiența și flexibilitatea centralelor de producere a energiei electrice pot fi îmbunătățite prin investiții în instalații de stocare în baterii, hidro cu pompaj sau hidrogen. Spre exemplu, veniturile unei centrale fotovoltaice pot fi crescute prin stocarea energiei produse la orele de vârf de producție (la amiază), când supraproducția conduce la stoparea injectării în rețea, și vânzarea acesteia în orele de vârf de consum (seara), la prețuri mai bune. Indicatori cum sunt venitul marginal per MWh stocat sau valoarea adăugată prin arbitraj și servicii de echilibrare devin foarte importanți pentru evaluarea unei companii de producție a energiei electrice.

În ce fel influențează investițiile în soluții de stocare – baterii, hidro cu pompaj, hidrogen – valoarea de piață și bancabilitatea unui proiect energetic?

Laurențiu Stan: Utilizarea instalațiilor de stocare poate crește semnificativ valoarea de piață și bancabilitatea unui proiect de producere a energiei electrice. În primul rând, proiectul poate accesa venituri din mai multe surse – vânzare directă de energie electrică, arbitraj, servicii de sistem și rezervare de capacitate, ceea ce aduce afacerii un plus de stabilitate și scalabilitate. În al doilea rând, stocarea reduce volatilitatea fluxurilor de numerar, care reprezintă un risc în ochii băncilor, și protejează proiectul împotriva prețurilor negative din anumite perioade. Prin vânzarea energiei în orele de vârf de consum, nu doar în timpul zilei, veniturile din vânzarea energiei solare devin mai predictibile, proiectul devenind astfel mai “bancabil”. În evaluare, aceste avantaje se traduc într-un risc operațional mai scăzut, adică rată de actualizare mai mică și, implicit, o valoare de piață mai mare.

Putem vorbi despre un avantaj competitiv cuantificabil pentru companiile care integrează stocarea în modelul lor operațional? Cum se reflectă acest avantaj în evaluarea financiară?

Laurențiu Stan: Da, absolut. Stocarea adaugă o flexibilitate operațională care poate fi monetizată în mai multe moduri – arbitrajul prețurilor, furnizare de servicii de sistem sau evitare a penalităților din dezechilibre. Acest avantaj se reflectă în evaluare printr-o primă adăugată valorii de piață, mai ales în tranzacțiile M&A strategice sau IPO-uri. Din perspectiva evaluării, vedem un impact pozitiv asupra profitabilității proiectelor mixte (producție + stocare) și asupra costurilor de finanțare a unor astfel de proiecte, ambele plusuri contribuind la o valoare de piață mai ridicată.

Ați menționat că stocarea energiei devine noul diferențiator de valoare. Ce modele de afaceri credeți că vor apărea sau se vor consolida în jurul acestei idei?

Laurențiu Stan: Vor apărea operatori specializați în storage-as-a-service, parteneriate între producători și agregatori care monetizează flexibilitatea pe piețele de echilibrare, dar și dezvoltatori care integrează stocarea în strategia de asset rotation. Se conturează un ecosistem în care bateriile nu mai sunt doar un generator de costuri, ci și o sursă importantă de profit. În plus, vom vedea stocare distribuită la scară mică, cu modele B2B pentru clienți industriali care doresc independență energetică și control pe costuri.

Ce rol pot juca companiile de consultanță financiară, precum Kapital Minds, în structurarea unor proiecte energetice mai bancabile și mai atractive pentru finanțatori?

Laurențiu Stan: Un rol esențial. Consultanța financiară și evaluarea nu se limitează la calcule – este un proces de fundamentare a unui proiect de investiție convingător. Kapital Minds ajută investitorii să înțeleagă valoarea reală a unui proiect, să definească ipoteze solide de cash-flow, să optimizeze structura capitalului și să cuantifice riscurile. În cazul proiectelor cu stocare, asta înseamnă și modelare probabilistică și utilizarea unor scenarii de preț pe termen lung. Fără o analiză profesionistă, multe proiecte valoroase nu pot deveni bancabile, iar sursele de finanțare pentru astfel de investiții sunt încă destul de limitate.

Având în vedere dinamica prosumatorilor și presiunea asupra pieței de echilibrare, cum vedeți evoluția descentralizării sistemului energetic în următorii 5–10 ani?

Laurențiu Stan: Descentralizarea nu mai e o tendință – este o realitate. Prosumatorii devin actori economici activi, nu doar consumatori pasivi. Sistemul energetic va trece de la un model centralizat la unul rețelistic, cu mii de surse mici care produc, stochează și vând energie. Va fi nevoie de agregatori, tehnologii de smart grid și soluții de monetizare a flexibilității la nivel local. Cei care înțeleg devreme acest trend – fie că sunt companii, autorități sau investitori – vor avea un avantaj strategic semnificativ. Rămâne de văzut, însă, care vor fi tendințele legislative în domeniu și cât de mult vor fi susținuți prosumatorii în viitor.

Notă:

Laurențiu Stan este fondatorul și directorul Kapital Minds, o companie de consultanță antreprenorială, lansată în septembrie 2024, singura firmă care beneficiază de experiența unui consultant certificat CEPA® (Certified Exit Planning Advisor) din România. Este cunoscut în domeniu ca evaluator autorizat, cu o experiență de aproape 20 de ani. S-a specializat în evaluarea de afaceri şi active intangibile, cum ar fi licenţe, patente, software, drepturile de proprietate intelectuala, mărcile comerciale, iar în prezent dezvoltă în România conceptele de Value Growth și Exit Planning Advisory, menite să ajute antreprenorii care doresc să crească valoarea propriei afaceri în vederea unei eventuale vânzări şi nu numai. Laurențiu Stan este membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR) și al Asociației analiștilor financiar-bancari din România (AAFBR).