România continuă să aibă un peisaj media divers și relativ pluralist, însă problemele legate de finanțare, presiunile politice și scăderea încrederii publice afectează funcționarea presei, potrivit clasamentului RSF privind libertatea mass-media.
România se află pe locul 49 în clasament, din 180 de ţări.
Raportul Reporteri fără Frontiere susţine:
“România se mândrește cu un peisaj media divers și relativ pluralist, care oferă un teren propice pentru anchete de interes public cu impact puternic. Însă lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media — în special în legătură cu fondurile publice alocate partidelor politice — și dificultățile pieței subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media.
Peisajul media
Marile grupuri media europene, precum Ringier, PPF Group și Dogan Media International, sunt prezente pe piață alături de actori locali mari și mici (inclusiv Intact Media Group, RCS&RDS, Clever Media Group, ZYX Publishing, G4Media, Recorder, Rise Project și PressOne). Piața este diversificată, dar fragmentată, cu numeroase canale TV și site-uri de știri a căror sustenabilitate este fragilă. Deciziile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transformând mass-media într-un instrument de propagandă.
Contextul politic
Independența mass-media este afectată de încercări de interferență politică, în special în ceea ce privește numirile șefilor posturilor publice de radio și televiziune și ale Consiliului Național Audiovizual. Partidele politice pot obține o acoperire mediatică favorabilă în schimbul unei finanțări opace a mass-media. Politicienii populiști au adoptat un discurs politic agresiv față de jurnaliști. Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate din cauza interferenței ruse în campania politică prin intermediul rețelelor sociale.
Cadrul juridic
Legislația care protejează libertatea presei și accesul la informații fiabile nu este aplicată suficient, deși este aliniată la standardele europene, inclusiv la nivel constituțional. Interferența procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărțuirea și ridică îngrijorări serioase. Sistemul judiciar încearcă din ce în ce mai mult să forțeze mass-media să-și dezvăluie sursele. Numărul proceselor abuzive (SLAPP) a crescut, în timp ce hotărârile judecătorești nu respectă întotdeauna standardele libertății presei.
Context economic
Mecanismele de finanțare a mass-media sunt adesea opace, chiar corupte. În timp ce cele mai mari companii media reușesc să fie viabile din punct de vedere economic, majoritatea depind de surse externe de finanțare, inclusiv de subvenții. Practica răspândită de deturnare a fondurilor publice către mass-media, într-un mod netransparent, denaturează piața și subminează funcția de control a mass-media.
Contextul sociocultural
Jurnalismul de interes public s-a confruntat cu concurența unor narațiuni înșelătoare și a știrilor false difuzate de unele instituții media și politicieni, în special în contextul războiului din Ucraina. Anumite grupuri de populație tind să aibă încredere în aceste informații false, care uneori converg cu propaganda rusă și alimentează neîncrederea lor în mass-media.
Siguranța
Siguranța jurnaliștilor rămâne o sursă de îngrijorare, aceștia fiind adesea ținta atacurilor, amenințărilor și intimidărilor. În cazul campaniei de hărțuire și denigrare de mare amploare împotriva reporterei Emilia Sercan, autoritățile nu numai că nu au făcut dreptate, dar au fost și suspectate de complicitate. Supravegherea rămâne o problemă, serviciile de informații căutând să-și sporească puterea și influența pe fondul războiului din Ucraina și al altor conflicte internaționale”.
Clasamentul RSF 2026: Libertatea presei – la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani
| Știri BVB