-
România exportă energie ieftină și o importă scump din Bulgaria; Bulgaria, înaintea României la stocarea energiei
-
Trei costuri care blochează industria românească
-
Avertisment privind securitatea cibernetică a sistemului energetic
România trebuie să accelereze investițiile în energie regenerabilă și stocare, să elimine barierele care frânează dezvoltarea sectorului energetic și să regândească politicile care afectează prețul final al energiei, dacă vrea să își recapete competitivitatea industrială, a declarat Corina Popescu, Vicepreședinte Strategie și Dezvoltare Afaceri la ENEVO Group SA și președinte al Consiliului de Administrație al Moldelectrica, în marja Eurelectric Power Summit 2026.
Potrivit acesteia, ediția din acest an a Eurelectric marchează o schimbare majoră de abordare, prin mutarea accentului de la politicile energetice propriu-zise către impactul energiei asupra competitivității economiei europene.
„Până acum, Eurelectric se focusa strict pe politicile din sectorul energiei. Acum, prin raportul Power Couples, s-a gândit la competitivitatea Uniunii Europene. Este o abordare cross-sectorială. Pune consumatorul final în mijlocul dezbaterii și ridică întrebări esențiale: ce înseamnă energie ieftină, cum afectează prețul energiei dezvoltarea economică a Europei și cum se poziționează Europa față de Statele Unite și China în lupta pentru competitivitate și securitate energetică”, a declarat Corina Popescu.
* „Majoritatea industriei s-a închis. Alte state și-au protejat industria”
Doamna Corina Popescu a atras atenția că diferențele dintre politicile energetice ale statelor europene au avut consecințe directe asupra competitivității industriei.
„Sunt țări care au reușit să își protejeze consumatorii finali și sunt țări care nu au reușit. Din păcate, aici rămânem un exemplu negativ și vedem ce s-a întâmplat în ultimii ani, când majoritatea industriei s-a închis. Sunt alte țări care au avut o strategie mult mai protectivă pentru industria proprie”, a spus aceasta.
Potrivit doamnei Corina Popescu, volatilitatea prețului gazelor și actualul mecanism de formare a prețului energiei electrice continuă să afecteze competitivitatea economiei europene.
* „România nu trebuie să construiască reguli care blochează dezvoltarea”
În opinia sa, una dintre principalele probleme ale României este tendința de a introduce noi reglementări și taxe care încetinesc investițiile.
„România n-ar trebui să mai construiască reguli care, de fapt, să blocheze dezvoltarea sectorului energetic. Totdeauna apariția unei supraproducții și funcționarea corectă a regulilor de piață conduc la scăderea prețului energiei”, a afirmat Popescu.
Domnia sa consideră că autoritățile ar trebui să analizeze inclusiv componenta fiscală a facturii de energie: „Trebuie să ne uităm și la partea de taxare a energiei. Ceea ce trebuie să înțeleagă România este că regulile care afectează sectorul energetic afectează, de fapt, întreaga economie”.
* „Plafonarea a fost una dintre cele mai mari greșeli”
Doamna Corina Popescu a criticat mecanismul de plafonare a prețurilor introdus în timpul crizei energetice: „Plafonarea a fost, consider eu, una dintre cele mai mari greșeli. Mai degrabă era mai bine o reglementare temporară, așa cum au făcut alte state europene, urmată de o redeschidere graduală a pieței pe baza unor studii de impact”.
Potrivit acesteia, România trebuie să își regândească strategia energetică pentru a accelera investițiile și pentru a reduce prețurile la energie fără intervenții administrative.
* Bulgaria, înaintea României la stocarea energiei
Corina Popescu a oferit exemplul Bulgariei pentru a ilustra costul întârzierilor în dezvoltarea capacităților de stocare.
„În timpul zilei, când energia este foarte ieftină pentru că avem multe parcuri solare, România exportă energie către Bulgaria la prețuri foarte mici. Seara o importăm la prețuri foarte mari, pentru că Bulgaria a investit în baterii, o stochează ieftin și o revinde atunci când prețurile cresc”, a explicat ea.
În opinia sa, România a pierdut timp prețios prin întârzieri legislative și de reglementare: “După aprobarea legislației pentru baterii, am avut nevoie de încă șapte luni pentru reglementările secundare. În acest timp, Bulgaria a fost cu 100 de pași înaintea României”.
* Trei costuri care blochează industria românească
Întrebată despre relansarea industriei, Corina Popescu a spus că aceasta nu este posibilă fără reducerea costurilor structurale care afectează economia.
„Industria se va relansa când prețul energiei va scădea. Astăzi avem trei elemente care blochează dezvoltarea industriei: prețul energiei, care este foarte volatil și încă foarte ridicat, costul muncii și costul finanțării. Până când aceste trei elemente nu revin într-o zonă normală, nu vom reuși să redevenim competitivi”, a declarat ea.
*Avertisment privind securitatea cibernetică a sistemului energetic
Doamna Corina Popescu a atras atenția și asupra riscurilor de securitate cibernetică, despre care spune că sunt subestimate în actualele politici energetice.
„Suntem de patru ani cu războiul la graniță, avem sisteme energetice interconectate cu Ucraina și Republica Moldova și totuși componenta de cybersecurity nu este tratată la nivelul de importanță pe care îl merită. Un atac asupra infrastructurii energetice ar putea avea consecințe devastatoare”, a avertizat aceasta.
Potrivit oficialului Enevo, securitatea cibernetică trebuie inclusă explicit în strategiile de securitate energetică și tratată ca o prioritate de către autoritățile de reglementare. „Aici este nevoie de o schimbare de abordare. Vulnerabilitățile există și trebuie adresate înainte să ne confruntăm cu o situație critică”, a concluzionat Corina Popescu.