Profitul companiilor din energie va fi repartizat într-un fond de investiţii în domeniul energetic şi va fi abrogată legislaţia prezentă care obligă companiile de stat să emită dividende anual, conform programului de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veştea.
Potrivit sursei citate, Ministerul Energiei, în colaborare cu alte instituţii guvernamentale, va iniţia şi propune o serie de măsuri şi reforme ample, menite să transforme sectorul energetic al României, să stabilizeze preţurile, să combată ineficienţele şi să asigure securitatea energetică pe termen lung.
“Aceste reforme vizează multiple aspecte ale sectorului, de la restructurarea companiilor de stat la modernizarea infrastructurii şi promovarea noilor tehnologii”, se menţionează în document.
Astfel, în ceea ce priveşte restructurarea şi optimizarea companiilor şi instituţiilor din subordine, Ministerul Energiei a iniţiat un plan amplu de reorganizare a portofoliului său de companii.
Va continua optimizarea costurilor şi managementului şi se va stopa angajarea nespecificată.
Sunt prevăzute şi fuziuni şi reorganizări strategice, cum ar fi Electrocentrale grup cu Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) sau Institutul de Cercetare şi Inginerie pentru mine pe lignit cu Complexul Energetic Oltenia.
Potrivit programului de guvernare, se va efectua o analiză de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală şi companie de stat, pentru a susţine propunerile de desfiinţare/eficientizare şi va continua reforma guvernanţei corporative, urmând să se asigure profesionalizarea şi independenţa managementului companiilor de stat, în conformitate cu ghidul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, şi să fie implementat un tablou de bord cu indicatori de performanţă.
“Aceasta include recrutarea deschisă a conducerilor, fără politizare şi introducerea contractelor de performanţă. Se vizează reducerea numărului membrilor consiliilor de administraţie şi eliminarea posturilor politizate”, precizează sursa citată.
Un alt obiectiv prevăzut în programul premierului propus este continuarea reducerii risipei, prin introducerea de normative de cheltuieli, implementarea unui tablou de bord privind indicatorii de performanţă, evaluarea anuală a membrilor executivi şi neexecutivi şi uzarea de toate prerogativele autorităţii tutelare pentru a revoca membrii care nu îşi ating indicatorii de performanţă. Se vor elimina primele de vacanţă şi alte beneficii nejustificate şi se va urmări reducerea cheltuielilor cu bunuri şi servicii (cu excepţia investiţiilor).
Ministerul Energiei gestionează entităţi aflate în dificultate, precum Compania Naţională a Huilei – S.A. Petroşani (faliment), RADET (faliment) şi Complexul Energetic Oltenia (plan de restructurare). În această privinţă, documentul prevede renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia pentru a corela închiderea capacităţilor pe cărbune cu construirea de noi capacităţi pe gaze naturale, fotovoltaice şi stocare, restructurarea Electrocentrale Craiova prin finalizarea actualizării SF pentru noul grup pe gaz, implementarea soluţiei tehnice de trecere pe motoare termice şi CAF-uri pentru iarna 2026-2027 şi trecerea Electrocentrale Craiova la autoritatea locală (Primăria Craiova).
Un act punct din programul de guvernare face referire la creşterea capacităţilor de producţie şi diversificarea mixului energetic. În acest sens, România vizează creşterea producţiei interne pentru a reduce dependenţa de importuri şi a asigura securitatea energetică.
Pe partea de energie nucleară se are în vedere retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă şi construcţia unităţilor 3 şi 4, dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), cu încurajarea unei industrii locale pentru lanţul de furnizare, construirea primei instalaţii de detritiere din Europa la CNE Cernavodă, transformând România într-un centru european pentru producţia şi exportul de tritiu (investiţie cu Coreea de Sud), soluţii financiare disruptive precum obligaţiuni pentru energia nucleară, sisteme de credite energetice tranzacţionabile şi formarea unui consorţiu nuclear internaţional.
În sectorul de petrol şi gaze, priorităţile sunt valorificarea zăcămintelor de gaze din Neptun Deep şi Caragele pentru dublarea producţiei de gaze începând cu 2027 şi construirea/finalizarea de noi centrale pe gaze naturale (de exemplu: Işalniţa – 850 MW, Turceni – 475 MW, Iernut – 430 MW, Midia – 80 MW şi Mintia – 1734 MW).
La capitolul energie regenerabilă (eoliană şi solară) se are în vedere instalarea a peste 5.000 MW eolian şi solar şi 3000 MWh capacităţi de stocare până în 2027, susţinute din PNRR şi FM, dezvoltarea energiei eoliene offshore şi definirea perimetrelor de concesionare, construirea de parcuri fotovoltaice şi stocare pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unităţi miniere, finanţarea investiţiilor în întregul lanţ de producţie al bateriilor, celulelor şi panourilor fotovoltaice, identificarea surselor pentru finanţarea mineritului de litiu şi neodim pentru dezvoltarea unei industrii naţionale de producţie a bateriilor şi turbinelor eoliene.
Referitor la energie hidroelectrică, obiectivele vizează finalizarea investiţiilor hidroenergetice sistate sau întârziate (de exemplu: AHE Jiu, Răstoliţa, Cerna Belareca, Olt, Câineni, Racoviţa, Lotrioara, Surduc-Siriu, Paşcani) şi construirea şi finalizarea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj (CHEAP) în zonele cu potenţial.
În ceea ce priveşte energia din cărbune, vor fi implementate tehnologiile BAT (Best Available Techniques) şi CCS (Carbon Capture and Storage) în industria extractivă a cărbunelui şi în producţia de energie, cu deduceri fiscale stimulative (acestea includ captarea şi stocarea CO2 direct în mine, producţia de hidrogen din cărbune cu CCS şi extracţia de minerale critice din cărbune), vor fi modernizate centralele pe cărbune pentru a funcţiona hibrid cu biomasă, hidrogen şi energie solară şi se vor pune în conservare unele exploatări de lignit şi termocentrale pe cărbune pentru a constitui o rezervă de capacitate în situaţii excepţionale, subvenţionate ca obligaţie de serviciu public, cu asigurarea sursei de finanţare.
Programul de guvernare mai prevede investiţii semnificative pentru modernizarea şi extinderea reţelelor energetice, dublarea capacităţii de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, atingând 7.000 MW prin noi investiţii la Transelectrica.
Alte obiective sunt: dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale de către Transgaz (2,5 miliarde de lei); creşterea interconexiunilor cu pieţele vecine şi interconectarea strategică cu Republica Moldova, inclusiv cuplarea pieţelor de energie şi gaze naturale; continuarea proiectelor pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi extinderea reţelelor de gaze naturale, aprobate sau anunţate în diverse faze de contractare sau construire prin Programul naţional “Anghel Saligny”; modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din
marile oraşe (de exemplu: Bucureşti, Craiova, Constanţa, Arad, Râmnicu Vâlcea).
Pe de altă parte, Ministerul Energiei vizează o piaţă transparentă şi competitivă, cu preţuri corecte şi protecţie pentru consumatori. Pentru aceasta, vor fi dezvoltate mecanisme astfel încât consumatorii să înţeleagă modul de calcul al tarifelor şi să fie protejaţi de abuzuri, va fi stimulată concurenţa prin implementarea mecanismului de piaţă tip market maker, va fi realizată o reformă a componentelor de cost, cu propuneri pentru scăderea preţului final al energiei electrice prin reformarea componentelor structurale (de exemplu: implementarea tarifului binom pentru activitatea de distribuţie, achizitor unic pentru CPT).
Totodată, vor fi consolidate reglementările care impun companiilor energetice să ofere servicii de înaltă calitate, cu facturare transparentă şi mecanisme rapide de soluţionare a plângerilor,vor fi prioritizate investiţiile în stocare pentru prosumatori şi vor fi adaptate legislaţia şi actele normative subsecvente în vigoare, cu privire la producerea de energie regenerabilă, astfel încât autorităţile locale care deţin în proprietate centrale electrice fotovoltaice să poată deveni prosumatori şi să deconteze excedentul de energie produsă către consumatorii vulnerabili.
Se mai propune şi digitalizarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei şi integrarea responsabilităţilor pentru operaţiunile offshore. Soluţiile includ platformă AI pentru predicţia reglementărilor, contracte reglementare pe termen lung şi un consiliu consultativ public-privat pentru reglementări.
Măsurile de debirocratizare, digitalizare şi guvernanţă vizează digitalizarea proceselor prin dezvoltarea de platforme digitale automate pentru autorizări (reducerea timpului de la luni la zile) şi pentru luarea deciziilor strategice, urmând să fie implementată o platformă digitală unică pentru toate serviciile publice, simplificarea reglementărilor prin codificarea domeniului energiei şi asanarea legislativă şi digitalizarea infrastructurii energetice, incluzând contorizarea inteligentă şi migrarea tuturor datelor în cloudul privat guvernamental.
În vederea securităţii cibernetice în energie va fi înfiinţat un Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE) şi vor fi create echipe SOC (Security Operations Center) şi CSIRT (Computer Security Incident Response Team ) la nivelul companiilor naţionale, vor fi utilizate de soluţii disruptive precum Digital Twin pentru optimizarea infrastructurii, materiale inteligente pentru retrofitting, robotică pentru întreţinere şi stocare gravitaţională în infrastructura veche.
De asemenea, va fi implementată o soluţie de AI GIga Factory care utilizează energia nucleară ca sursă.
| Știri BVB