Alexandru Petrescu, ministrul demis al comunicațiilor, critică programul de guvernare PNL într-o postare pe pagina sa de socializare, calificându-l drept anti-digital.
Acesta a scris: Guvernul Orban anti-digital – De ce NU trebuie votat!!! Cu o zi înainte de audierea în Parlament a viitorului ministru cu atribuții, printre foarte multe altele, și pe agenda digitală a României, detaliez motivele pentru care “programul de guvernare” propus NU trebuie votat, el neavând nicio componentă coerentă de digitalizare sau de securitate cibernetică a României.
În primul rând, remarc faptul că acest „Program” de guvernare nu are prevăzută nicio perioadă. Nu cunosc noțiunea de Program fără o încadrare temporală.
De asemenea, toate măsurile menționate la capitolul Comunicații nu conțin perioada, responsabili, resurse alocate, rezultate urmărite, livrabile, modalități de realizare, absolut nicio informație care să arate o minimă diligență în gândirea măsurilor în domeniu și alegerea informată a celor mai bune soluții.
Voi exemplifica, în continuare, doar câteva din elementele care desființează practic această fițuică de generalități, ipoteze și intenții care nu se poate numi „Program”, cu atât mai puțin unul de guvernare.
Cap.VI.2. Comunicații:
- Cu privire la obiectivul programului PNL de deschidere a operării serviciilor IT&C din sectorul public către privat prin parteneriate public-private, menționez că:
a. Parteneriatul public-privat este o unealtă dificil de utilizat în contextul unui sistem informatic complex, menit să livreze un serviciu public care să utilizeze date și documente care nu pot fi încredințate operatorilor privați (fie și doar pentru stocare criptată sau procesare tranzitorie), ca atare o soluție de cloud cu servicii Software as a Service (SaaS) furnizate de un privat este foarte dificil de implementat din punct de vedere legal;
b. Afirmația că se realizează economii prin subcontractarea (outsourcing) unora sau a tuturor serviciilor publice electronice către privați nu se bazează pe exemple concrete, pentru că realitatea contrazice această teză (ex.: Marea Britanie a avut cheltuieli multianuale cumulate de cca 15 mld lire, pe un mecanism similar de subcontractare, înainte de a decide să înființeze Government Digital Services, agenție guvernamentală care coordonează și proiectează servicii publice digitale și care, din ce în ce mai mult, le centralizează și rulează in-house, pentru alte instituții. La înființarea acestei instituții, se estima că va economisi guvernul 70 mil lire anual, dar, în prezent, economiile la care s-a ajuns sunt de ordinul 300 mil lire anual, printr-o utilizare inteligentă a Gov.uk și Gov PaaS).
c. În prezent, în urma apelurilor de finanțare prin intermediul Programului Operațional Competitivitate, Axa 2, acțiunile e-guvernare, e-cultură, e-sănătate, e-educație, big data, s-au contractat sau sunt în curs de contractare proiecte de peste 300 mil euro, toate având drept livrabil esențial furnizarea unuia sau mai multor servicii către cetățeni. În urma unei eventuale decizii de comutare completă spre funizarea acestor servicii de către mediul privat, s-ar pierde sute de milioane euro fonduri europene și România ar fi în situația să returneze toate fondurile cheltuite/absorbite până acum în acest scop și să renunțe și la fonduri menite să rezolve probleme similare în exercițiul financiar 2021-2027. În contextul în care România este în curs de a negocia alocarea de fonduri pentru TIC de până la 2 mld euro pentru 2021-2027, pierderea ar fi una imensă și imposibil de compensat din alte surse.
2. Cu privire la obiectivul de inființare a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), în subordinea Guvernului și a Prim Ministrului, cu rolul de a realiza și de a asigura implementarea Strategiilor și a Politicilor publice în domeniul digitalizării, menționez următoarele:
a. În contextul în care se dorește comasarea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale cu Ministerul Transporturilor, efectul ar fi de separare a componentei de comunicații de cea de societate informațională, prin trecerea efectivă (mult mai ușor de afirmat decât de realizat) a componentei de societate informațională la nou-înființata ADR. Condamnăm din start o astfel de practică, ce denotă lipsă completă de viziune holistică a problematicii TIC.
b. Într-o viziune obiectivă și sustenabilă pentru industrie, cetățeni și economie, partea de infrastructură de comunicații, partea de content (servicii electronice) și partea de alfabetizare digitală trebuie să rămână atributul unei structuri unitare, întrucât nimic nu justifică segmentarea coordonării domeniului TIC între un coordonator pentru tehnologia informației și altul pentru comunicații. Pentru a reda într-o imagine mult mai plastică a situației, a înființa noua ADR și a separa infrastructura de comunicații de conținutul vehiculat pe acea infrastructură este similar cu a construi două instituții, fără o autoritate tutelară comună, una ocupându-se de drumuri, iar cealaltă de traficul de pe acele drumuri.
c. Nu se specifică dacă noua autoritate ADR ar avea rol de reglementare, executiv, rol de monitorizare sau rol de control. Menționez că în prezent există Agenția pentru Agenda Digitală a României care are rol executiv în digitalizarea administrației publice, administrând sisteme informatice, precum noul Sistem Electronic de Achiziții Publice, recent modernizat în 2018. Programul de Guvernare PNL folosește, cu referire la domeniul de activitate al ADR, sintagma „domeniul digitalizării” – o formulare inexactă, nedefinită legislativ, nici intern, nici la nivel de reglementări UE. Prin urmare, nu știm care sunt planurile Guvernului PNL cu toate celelalte subdomenii circumscrise societății informaționale.
3. Cu privire la faptul că Partidul Național Liberal va urma în programul său de guvernare Strategia Digitală a Comisiei Europene, publicată în 21.11.2018, menționez următoarele:
a. Guvenul PNL nu cunoaște actele strategice și programatice de la nivelul UE, făcând o gravă confuzie privind digitalizarea, între o strategie a unei instituții europene de digitalizare a propriei administrații/funcționari și o strategie de digitalizare aplicabilă statelor membre.
b. În materie de securitate cibernetică unde se afirmă că „Guvernul va implementa toate deciziile UE cu privire la strategiile de securitate cibernetică”, subliniez că superficialitatea formulării unui subiect atât de important arată doar o atitudine reactivă a PNL în locul celei proactive și dinamice promovată de guvernele PSD, însoțita de o intensă diplomație cibernetică. Subliniez faptul că România este parte a UE, prin urmare nu trebuie să fie în ipostază de simplu executant ci să continue contribuția activă la deciziile UE, în calitatea să de membru. O astfel de abordare de executant perfect într-un domeniu care necesită dinamism ne induce ideea că guvernul PNL nu are nicio intenție/viziune/strategie/plan de a aduce prima agenție europeană în România -Centrul European de Competențe Industriale, Tehnologice și de cercetare în domeniul Securității Cibernetice.
c. Tot în materie de securitate cibernetică, remarc faptul că nu există nicio mențiune cu privire la rolul viitor al CERT-RO, care a constituit unul dintre promotorii competenței României în acest domeniu încă de la înființare, în 2011. Această instituție coordonează grupuri importante de lucru la nivel european și va avea un rol și mai important, proporțional cu relevanța și dinamica domeniului, pentru continuarea implementării Directivei NIS în România, consolidarea securității cibernetice europene, implementarea strategiei de securitate cibernetică și funcționarea ca autoritate națională de securitate cibernetică, CSIRT național și punct unic de contact în relația cu celelalte autorități de securitate cibernetică din UE și din restul lumii.
d. În materie de inteligență artificială, unde se afirmă că „Guvernul va susține un program de investiții în ecosistemul IT&C pentru startup-urile și companiile ce pot juca un rol decisiv în acest domeniu”, remarcăm faptul că afirmăția vagă pe acest subiect nu se compară cu acțiunile concrete ale guvernului PSD de a elabora o Strategie Națională pentru AI și care a identificat numeroase probleme, pe termen scurt, mediu și lung în acest domeniu. În plus, nu se menționează absolut nimic privind sursele de investiții în acest domeniu, deloc neglijabile, ceea ce denotă superficialitate și chiar o crasă necunoaștere a implicațiilor în materie de investiții în AI, în contextul obsesiei „responsabilității fiscal-bugetare” care caracterizează acest Program de guvernare PNL.
e. În materie de competențe digitale, unde se afirmă că guvernul „va prioritiza astfel, un program național de alfabetizare digitală, destinat tuturor cetățenilor”. Să-ți propui ca obiectiv fundamental doar alfabetizarea digitală, în timp ce realitatea economică și tehnologică din România relevă faptul că aproximativ o treime din populație deține competențele digitale elementare, înseamnă o lipsă clară de conectare la evoluțiile europene precum și la orice evoluție tehnologică înregistrată în economia românească în ultimii ani. Menționez că inclusiv Programul Europa Digitală al Comisiei Europene care se va dezvolta pentru perioada 2021-2027 prezintă conceptele de clase de competențe digitale, fiind axat pe finanțarea competențelor digitale avansate, unde România are de recuperat un decalaj semnificativ. În contextul avansului „industriei 4.0”, ne-am fi așteptat ca un program de guvernare elaborat în anul 2019 să abordeze concepte și soluții pentru digital upskilling, digital re-skilling, lifelong learning și harta competențelor necesare pentru integrarea într-o societate și economie digitale, dar nimic din toate acestea nu sunt de găsit în acest pretins program de guvernare în domeniul digital. Din nou, nicio mențiune privind opțiunile strategice de realizare a acestui obiectiv, surse de finanțare, programe specifice, responsabili, perioade, rezultate.
4. În ceea ce privește „Creșterea interoperabilității ministerelor cât și interconectarea sistemelor de autentificare, pe diverse nivele (sic) de încredere astfel încât să poată fi reutilizată orice modalitate de conectare”, remarc faptul că programul PNL nu are nici măcar proprietatea termenilor, în condițiile în care nu poate fi vorba de interoperabilitatea ministerelor ci interoperabilizarea sistemelor informatice ale instituțiilor administrației publice centrale. Conținutul Programului pe acest subiect arată că nu se înțelege complexitatea operațiunilor, costurile implicate, capitalul profesional uriaș de care este nevoie la nivelul guvernului pentru materializarea unor astfel de interconectări sau durata implementării procedurilor și sistemelor în discuție. Guvernul PSD a lucrat intens în scopul atingerii acestui obiectiv, în linie cu Programul de Guvernare PSD, atât la nivel legislativ și procedural, cât și la nivel semantic și tehnic. Programul PNL denotă totală necunoaștere a mijloacelor pentru realizarea corectă, legală și robustă a cadrului pentru interconectare, care ia timp și necesită resurse pe care statul trebuie să le aloce judicios. Din nou, nu există mențiuni privind mijloacele de realizare a acestor obiective, în contextul reorganizărilor și tăierilor de personal și bugete anunțate în Programul de Guvernare PNL.
5. În ceea ce privește „Continuarea programelor aflate în desfășurare (Cloud guvernamental, e-Sanătate, e-Guvernare, eEducație, RO-Net, RO-Net 2, etc.)”, remarc faptul că guvernul PNL își propune să le continue, o recunoaștere evidență a inițiativelor valoroase ale guvernelor PSD, însă remarc lipsa oricărei forme de consecvență a unor obiective și acțiuni enumerate la nici măcar o pagină distanță unele de altele: pe de o parte se dorește subcontractarea, într-o formă încă neclară, a serviciilor publice către privați, iar pe de altă se continuă proiectele prin care cel puțin o parte dintre aceleași servicii urmează a fi furnizate de către stat. Impresia generală pe care o dă acest document este de haos total, lipsa de viziune și corelare. Nici nu are sens să menționez intenția de „a continua” proiecte care nu există, precum „RO-Net 2”!!!
6. În ceea ce privește „Lansarea licitației pentru licențele 5G, respectând condițiile memorandumului pentru combaterea riscurilor de securitate cibernetică generate de furnizorii 5G, semnat în 20.08.2019, la Washington D.C.”, este periculoasă lipsa de înțelegere tehnică și procedurală a subiectului de către PNL, în condițiile în care nu cunoaște faptul că procedura de lansare a licitației este în curs iar ceea ce se licitează sunt resurse de spectru (benzi de frecvență), nu tehnologii. Suntem extrem de preocupați de faptul că un subiect atât de important pentru cetățenii români și mediul de afaceri cum este cel referitor la comunicațiile 5G poate fi lăsat în mâna unui guvern care nu stăpânește termenii, conceptele, evaluarea implicațiilor și nu pare competent pentru elaborarea unei legislații care să alinieze România la bunele practici europene și internaționale precum și la actele și instrumentele dezvoltate la nivel UE privind securitatea cibernetică a rețelelor de comunicații electronice.
7. Cu privire la „Aducerea la zi a strategiei de securitate cibernetică a României”, remarc o lipsa totală de profesionalism privind subiectul securității cibernetice prin absența oricăror detalii, expresii de viziune, diagnostic privind riscurile cibernetice ale României și proiecție privind implementarea securității cibernetice, nu doar actualizarea unui document.
8. Cu privire la inițierea unui proiect de Lege pentru impunerea obligației tuturor instituțiilor administrației centrale să accepte generalizat depunerea online a tuturor formularelor, cererilor și declarațiilor, remarc lipsa completă de pragmatism și etalarea de gesturi pur cosmetice, realizate „din pix”, atunci când se propune ca, printr-o simplă lege, să se forțeze toate instituțiile administrației centrale „să accepte” depunerea online a documentelor. În fapt, se face referire la digitalizarea instituțiilor publice – într-un mod ce denotă o imaturitate și superficialitate de necrezut, care consideră că o simplă lege soluționează această provocare a administrației româneșți. În realitate, pentru a fi reușită, digitalizarea este un proces complex, de durată și consumator de resurse întrucât instituțiile publice se confruntă cu provocări diferite de natură tehnică, procedurală, legală sau de resursă umană. Guvernele PSD, prin Strategia Națională pentru Agenda Digitală a României 2020 și prin finanțările oferite în cadrul Programului Operațional Competitivitate, au abordat problema structurat și eșalonat, astfel încât, după un efort mulți-anual susținut și accelerat, să ajungem la momentul în care digitalizarea instituțiilor este efectuată, fiind create totodată condițiile de acceptare a documentelor depuse online.
9. Cu privire la Poșta Română, remarc faptul că se intenționează transformarea structurilor de tip regional în centre de profit, demersuri încercate și în trecut în CNPR și eșuate din cauza dificultăților majore de decontare defalcată pe centre de profit a costurilor și veniturilor din operațiuni, dată fiind structura logistică națională complexă a companiei. Programul de guvernare conține o listare sumară și superficială a elementelor care țin de modernizarea și eficientizarea operatorului național de servicii poștale și a unuia din cei mai mari angajatori din economie la nivel național. De asemenea, remarc faptul că nu există nicio mențiune și sunt complet ignorate Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) și Societatea Națională de Radiocomunicații (SNR), entități având roluri foarte importante în domeniu și ai căror salariați au nevoie de certitudine și recunoașterea rolului lor în sectoarele respective.
10. Dincolo de analiza punctuală a acestor „propuneri” ale PNL (în fapt un șir de lozinci, simplificate până la eroare și fără nicio șansă de a se realiza, în contextul austerității propuse în ansamblu de către programul de guvernare), o suită întreagă de subiecte de extremă actualitate și de maximă importanță pentru domeniul societății informaționale nici măcar nu se regăsesc menționate. Le voi face o favoare didactică autorilor programului de guvernare PNL, oferindu-le o mică selecție a temelor de interes în domeniu:
- Extinderea rețelelor de comunicații electronice la punct fix în bandă largă;
- Simplificarea procesului de autorizare a construcției infrastructurilor de comunicații electronice;
- Transmisia semnalului TV și radio digital;
- Continuarea implementării Directivei NIS și întărirea rolului CERT-RO în nouă arhitectură instituțională;
- Consolidarea măsurilor de securitate cibernetică;
- Stimularea industriei IT autohtone prin facilități fiscale și programe dedicate;
- Stimularea digitalizării companiilor româneșți prin finanțarea achiziției de noi tehnologii;
- Standardizarea tehnologiilor și stimularea comunităților inteligente (Smart City);
- Adoptarea tehnologiei block-chain;
- Continuarea îmbunătățirii localizării apelanților numărului unic de urgență 112.