Deficitul bugetar cash trebuie redus la aproximativ 127 miliarde lei, iar, conform estimărilor de lucru, traiectoria trebuie să permită apropierea de aproximativ 110 miliarde lei în etapa următoare, se arată în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veştea la capitolul Finanţe.
“România a pornit de la un deficit ESA de 9,3% din PIB în 2024, şi l-a redus la 7,9% ESA, respectiv 7,65% cash la finalul anului 2025. Deficitul bugetar cash trebuie redus de la aproximativ 146 miliarde lei, la aproximativ 127 miliarde lei, iar, conform estimărilor de lucru, traiectoria trebuie să permită apropierea de aproximativ 110 miliarde lei în etapa următoare”, se menţionează în document.
Astfel, Ministerul Finanţelor va avea, în următorii ani, un rol central în consolidarea stabilităţii economice a României, în reaşezarea finanţelor publice pe baze sustenabile şi în crearea unui cadru fiscal bugetar predictibil pentru cetăţeni, mediul de afaceri şi investitori. România trebuie să continue procesul de consolidare fiscal-bugetară, cu încadrarea în ţinta de deficit bugetar stabilită pentru acest an (6.2% din PIB), se arată în document.
Astfel, se are în vedere continuarea proceselor de consolidare fiscal-bugetară prin aprobarea unui buget pe anul 2027, în vederea menţinerii angajamentelor asumate în cadrul Planului Bugetar Structural pe Termen Mediu. Acest proces va fi realizat printr-o abordare responsabilă, graduală şi credibilă, care să combine disciplina bugetară cu menţinerea unui nivel realist al investiţiilor publice.
De asemenea, Ministerul Finanţelor va coordona elaborarea unor bugete realiste, construite pe prognoze prudente, pe prioritizarea cheltuielilor şi pe o mai bună evaluare a impactului economic şi social al politicilor publice, obiectivul fiind ca evoluţia cheltuielilor recurente, inclusiv a celor sociale, să fie integrată într-un cadru bugetar predictibil, sustenabil şi compatibil cu angajamentele europene ale României.
Un obiectiv major cuprins în programul de guvernare va fi evitarea acumulării unor presiuni bugetare care afectează stabilitatea economică, creşterea costurilor de finanţare şi crearea unui mediu nefavorabil investiţiilor. În acest sens, Guvernul va urmări crearea unui climat economic stabil, fără surprize fiscale pentru mediul de afaceri şi fără schimbări bruşte care afectează deciziile de investiţii.
Documentul menţionează că beneficiile consolidării trebuie să se vadă prin scăderea inflaţiei, acces mai bun la finanţare, creşterea investiţiilor private şi atractivitate mai mare pentru investitori. Corecţia fiscală este construită gradual, pentru a evita o ajustare bruscă asupra economiei reale.
“Obiectivul rămâne reducerea deficitului fără întreruperea investiţiilor publice şi fără deteriorarea capacităţii de finanţare a economiei. Continuarea consolidării fiscale va fi susţinută prin controlul cheltuielilor curente, prioritizarea investiţiilor, creşterea colectării şi reducerea risipei administrative”, se arată în programul de guvernare.
Ministerul Finanţelor va menţine un control strict al cheltuielilor bugetare, în special în zona cheltuielilor curente şi a noilor angajamente bugetare, astfel încât procesul de ajustare a deficitului să fie susţinut până în 2031. Va fi menţinută tendinţa de reducere a cheltuielilor de personal pentru a permite politici salariale echitabile, fără creşteri ad-hoc nesustenabile.
Totodată, Ministerul Finanţelor va continua procesul de modernizare a administraţiei fiscale, prin digitalizarea relaţiei stat-contribuabil, creşterea colectării, reducerea evaziunii fiscale şi orientarea controalelor către zonele cu risc ridicat. Accentul va fi pus pe protejarea contribuabililor corecţi, pe simplificarea conformării fiscale şi pe aplicarea echitabilă a regulilor existente.
În paralel, ministerul va contribui la reforma administraţiei publice prin analiza cheltuielilor raportate la performanţă, reducerea risipei, creşterea eficienţei utilizării fondurilor publice şi corelarea alocărilor bugetare cu rezultatele obţinute.
“Cheltuielile publice trebuie să fie justificate prin impact real, iar investiţiile trebuie prioritizate în funcţie de maturitate, utilitate şi capacitatea de finalizare”, se precizează în document.
Potrivit sursei citate, Guvernul va continua procesul de descentralizare a finanţelor publice, prin întărirea capacităţii autorităţilor locale de a gestiona resurse pentru dezvoltare. Transferul de resurse către administraţiile locale va fi corelat cu responsabilitatea în utilizarea fondurilor, capacitatea administrativă, nevoile reale ale comunităţilor şi prioritizarea investiţiilor locale cu impact economic şi social.
Ministerul Finanţelor va avea un rol esenţial în pregătirea următorului ciclu financiar european, astfel încât resursele europene disponibile României să fie integrate coerent în politica bugetară, în priorităţile de investiţii şi în strategia de dezvoltare economică.
“Direcţiile de acţiune ale Ministerului Finanţelor vor fi corelate cu angajamentele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Semestrul European, Pactul de stabilitate şi creştere şi obiectivele de convergenţă economică ale României. Prin aceste măsuri, Ministerul Finanţelor va contribui la consolidarea încrederii în economia românească, la reducerea vulnerabilităţilor fiscale şi la crearea unui cadru predictibil pentru dezvoltare, investiţii şi creştere economică sustenabilă”, se subliniază în document.
Premierul desemnat Adrian Veştea a depus, duminică, la Parlament, lista Cabinetului şi programul de guvernare pe care le propune. Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se vor reuni pentru a stabili calendarul dezbaterii şi votării Guvernului Veştea.
| Știri BVB