Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, atingerea mediei UE în ceea ce priveşte gradul de digitalizare al statului, precum şi reducerea considerabilă a risipei în zona de achiziţii software şi hardware şi flexibilizarea cadrului achiziţiilor publice de tehnologie, sunt câteva dintre obiectivele cuprinse în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veştea şi echipa sa pe domeniul “Digitalizare, comunicaţii, IT”.
Printre alte obiective generale enumerate se află: poziţionarea României ca lider regional în domeniile inteligenţei artificiale şi securităţii cibernetice; prioritizarea dezvoltării proiectelor în zona tehnologiilor emergente; asigurarea utilizării limbilor minorităţilor naţionale şi a limbilor de circulaţie internaţională în platformele digitale din administraţia publică, conform prevederilor legale.
Documentul menţionat prezintă şi câteva rezultate aşteptate până în 2027: echivalent DESI + 15 puncte (România în media din UE, raportat la starea deceniului digital); Firma într-o zi – o zi de la înfiinţarea unei firme până la emiterea primei facturi; funcţionalizarea şi extinderea platformei naţionale pentru telemedicină; 50% din serviciile publice complet digitalizate; plus 15% productivitate în IMM-urile digitalizate; 50% din administraţia publică să aibă competenţe digitale de bază; cinci milioane de cetăţeni cu identitate digitală; standardizare clară pentru echipamente şi costuri.
Totodată, alte obiective asumate sunt: 40% reducere la costurile cu licenţele IT – fără risipă, fără achiziţii de dragul achiziţiei; acord guvernamental cu platforme de licenţiere – eficienţă, claritate, transparenţă; operaţionalizarea platformei naţionale de interoperabilitate şi a registrelor de bază digitalizate; operaţionalizarea Punctului digital unic şi dezvoltarea portofelului digital (e-wallet); indicatori clari de urmărire a evoluţiei acestor obiective; popularea cloud-ului guvernamental cu aplicaţii migrate din instituţiile centrale ale statului, conform unui plan de migrare.
Printre alte acţiuni prioritare se regăsesc: crearea unei biblioteci de building blocks cu module software reutilizabile, care să fie preluate ca atare pentru dezvoltări software similare la nivelul multor instituţii publice (acum, fiecare dezvoltă de la zero lucruri aproape identice); foi de parcurs pentru migrarea autorităţilor centrale şi locale în cloudul guvernamental şi pentru debirocratizarea serviciilor publice; prioritizarea serviciilor publice esenţiale pentru transpunerea în serviciu electronic; consolidarea securităţii cibernetice la nivel instituţional; consolidarea huburilor de inovare digitală.
Se pune accent şi pe: transparenţă şi implicare civică – platforme pentru consultare publică online, bugetare participativă şi feedback civic; publicarea de date deschise (open data) pentru dezvoltatori, ONG-uri şi presă; colaborare mai strânsă între stat, universităţi şi companii din domeniul tehnologiei; alfabetizare digitală pentru vârstnici şi persoane vulnerabile, cu sprijinul bibliotecilor şi ONG-urilor; programe naţionale de formare digitală pentru angajaţii din administraţie şi mediul privat, cu măsurarea randamentului.
Premierul desemnat mizează pe “poziţionarea României ca lider regional în domeniul AI în cadrul UE şi NATO, cu rol activ în infrastructura digitală strategică europeană, prin aplicarea la finanţarea disponibilă de la Uniunea Europeană pentru dezvoltarea celor 5 gigafactories din UE”.
În program se mai prevede: actualizarea catalogului naţional al serviciilor publice, cu toate serviciile administraţiei centrale (12 luni) şi adoptarea cadrului legislativ (3 luni); crearea registrului instituţiilor/autorităţilor/entităţilor publice (12 luni); operaţionalizarea Registrului aplicaţiilor informatice pentru serviciile publice (12 luni); operaţionalizarea Platformei naţionale de interoperabilitate (PNI) şi finanţarea interconectării cu celelalte registre de bază; autentificarea prin metodă unică (ROeID şi/sau carte electronică de identitate) în toate platformele informatice ale statului; reglementarea standardelor de lucru pentru fluxuri digitale în administraţia publică.
Premierul desemnat şi echipa sa vor, în acelaşi timp, să ia măsuri pentru: simplificarea reglementărilor prin codificarea domeniului energiei şi asanarea legislativă; digitalizarea infrastructurii energetice, incluzând contorizarea inteligentă şi migrarea tuturor datelor în cloudul privat guvernamental; securitatea cibernetică în energie – înfiinţarea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE) şi crearea de echipe SOC şi CSIRT la nivelul companiilor naţionale; implementarea unei soluţii de AI GIga Factory care utilizează energia nucleară ca sursă etc.
| Știri BVB