Protejarea puterii de cumpărare a populaţiei, creşterea salariului minim de la 1 iulie 2026 şi sprijinirea categoriilor vulnerabile se numără printre obiectivele generale cuprinse în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veştea pe domeniul “Muncă, familie, tineret şi solidaritate socială”.
Documentul mai prevede obiective ce vizează compensarea efectelor inflaţiei asupra persoanelor cu venituri reduse, mamelor, veteranilor şi persoanelor cu dizabilităţi, alături de modernizarea serviciilor publice de ocupare, stimularea angajării tinerilor, combaterea muncii nedeclarate prin actualizarea legislaţiei muncii în acord cu realităţile economice şi consolidarea dialogului social şi a negocierii colective.
De asemenea, se are în vedere digitalizarea sistemului public de pensii pentru eficienţă şi acces facil la servicii, promovarea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi prin angajare asistată şi tehnologii adaptate, dar şi asigurarea accesului echitabil al tinerilor la educaţie, locuire şi iniţiative antreprenoriale.
Un alt obiectiv vizează consolidarea protecţiei copilului prin intervenţii digitale, prevenţie şi profesionalizarea personalului.
În zona de reforme, documentul prevede realizarea şi implementarea noii legi a salarizării unitare în sectorul public, “cu respectarea principiilor echităţii, transparenţei, sustenabilităţii financiare şi a dialogului social în conformitate cu cerinţele din Planul Naţional şi Redresare şi Rezilienţă”.
Alte reforme prevăzute în document vizează: implementarea şi monitorizarea Planului de acţiune pentru promovarea negocierilor colective 2026-2030 şi elaborarea Strategiei Naţionale Anti-Sărăcie pentru perioada 2028-2034, cu 3 milioane de euro din fonduri europene.
În document se mai menţionează tot la capitolul reforme: transpunerea şi implementarea Directivei UE 2024/2831 pentru protejarea lucrătorilor în ceea ce priveşte munca pe platforme digitale; clarificarea muncii dependente şi combaterea utilizării abuzive a formelor independente de activitate; transferul unor atribuţii şi competenţe în domeniul tineretului, către consiliile judeţene şi consilii locale, precum şi a resurselor necesare exercitării acestor atribuţii, resurse umane financiare şi materiale şi elaborarea Legii tineretului, respectiv crearea unui cadru juridic unitar şi coerent care să reglementeze drepturile, responsabilităţile şi sprijinul acordat tinerilor.
În domeniul ocupării sunt prevăzute şase măsuri, prima dintre ele vizează o subvenţie de 2.250 lei/lună/angajator timp de 12 luni dacă angajează părinţi cu trei sau mai mulţi copii. De asemenea, sunt prevăzute prime 1.000 lei/lună pentru mame active pe piaţa muncii, respectiv pentru femei cu trei sau mai mulţi copii angajate sau cu activitate independentă (12 luni); posibilitate legală pentru bunici angajaţi de a beneficia de concediu în locul părinţilor. “Sprijinirea familiilor prin flexibilizarea modului de îngrijire a copilului în primii doi ani de viaţă, în special în contextul în care părinţii revin mai devreme în câmpul muncii sau nu pot beneficia de concediu. Măsura vizează şi valorizarea rolului activ al bunicilor în viaţa copilului şi în echilibrul familial”, se arată în document.
O altă măsură în domeniul ocupării vizează revenirea părinţilor în muncă part-time cu păstrarea indemnizaţiei 50% – contract maximum patru ore pe zi cu jumătate din indemnizaţie, pentru stimularea inserţiei pe piaţa muncii şi asigurarea unui echilibru adecvat între viaţa profesională şi responsabilităţii de părinte.
Documentul mai prevede şi extinderea acordurilor bilaterale între România şi alte ţări şi se operaţionalizează sistemul de înregistrare a acestora în platforma www.workinromania.gov.ro, precum şi implementarea şi monitorizarea Programului Primul Loc de Muncă în vederea facilitării tranziţiei tinerilor de la educaţie la ocupare şi reducerea numărului de tineri NEET.
În domeniul muncii şi dialogului social, se prevede reorganizarea ANC şi consolidarea rolului comitetelor sectoriale e conform OCDE, combaterea hărţuirii la locul de muncă prin armonizarea cu Convenţia OIM 190/2019 şi aplicarea mecanismului predictibil de stabilire a salariului minim adecvat, prin implementarea Directivei UE 2022/2.041 transpuse în legislaţia din România.
De asemenea, o altă măsură vizează combaterea muncii la negru/gri prin eliminarea formelor mascate de angajare. “Stoparea fenomenului actual de promovare a unor forme mascate de ocupare precum microîntreprinderi, persoane fizice autorizate sau contractele de drepturi de autor”, se precizează în document.
Potrivit documentului, se doreşte adoptarea unui pachet legislativ de mobilitate pentru angajaţi, la nivel naţional, prin regândirea sistemului de facilităţi pentru angajaţi pentru a permite mobilitatea forţei de muncă în ţară şi integrarea tinerilor pe piaţa muncii, respectiv acordarea de sprijin pentru transport, cazare, integrare tineri şi reveniţi.
În domeniul muncii şi dialogului social se menţionează şi un audit participativ la cheltuieli publice cu implicarea sindicatelor, patronatelor şi societăţii civile. Documentul face referire la crearea unui mecanism democratic de control care poate identifica risipele şi propune corecţii, fără a compromite calitatea serviciilor oferite cetăţenilor. Măsura răspunde atât cerinţelor de responsabilitate fiscală, cât şi celor de implicare activă a comunităţii în deciziile care le afectează direct viaţa.
Alte măsuri prevăzute: revederea regimului sancţionator, pentru întărirea disciplinei în zona de respectare a drepturilor salariaţilor şi de relaxare a regulilor de autorizare şi funcţionare a companiilor, echilibrarea relaţiei stat-angajator printr-un sistem de sancţiuni mai coerent, care să apere drepturile salariaţilor, dar să nu sufoce mediul privat cu birocraţie excesivă; consolidarea negocierii colective la nivel naţional; modernizarea Inspecţiei Muncii pentru consolidarea protecţiei salariaţilor, creşterea conformării cu legislaţia muncii şi eficientizarea activităţilor de control şi prevenţie.
| Știri BVB