Comisia pentru mediu a Parlamentului European a adoptat pe 3 decembrie o rezoluție cu privire la Inițiativa UE privind polenizatorii, solicitând măsuri orientate pe protejarea polenizatorilor sălbatici. Deputații pledează pentru reducerea în continuare a utilizării pesticidelor și pentru mai multe fonduri pentru cercetare.
Amenințarea cu dispariția a atras atenția publicului, deoarece albinele și alți polenizatori insecte sunt esențiali pentru ecosisteme și biodiversitate. Reducerea numărului polenizatorilor face ca multe specii de plante să intre în declin sau chiar să dispară împreună cu organismele care depind direct sau indirect de ele. În plus, scăderea numărului și a diversității populațiilor de polenizatori afectează siguranța alimentară, cu pierderi potențiale în producțiile agricole.
Fermierinromania.ro: Neonicotinoidele, prioritatea zero a agriculturii românești
Pentru a aborda această problemă și a intensifica eforturile la nivel UE și la nivel național, Comisia Europeană a prezentat în 2018 Inițiativa UE privind polenizatorii, prima inițiativă cuprinzătoare la nivelul UE, axată pe insectele polenizatoare sălbatice. Scopul său este de a îmbunătăți cunoștințele despre declin, de a aborda cauzele și de a sensibiliza populația.
Mesajele transmise de Comisia ENVI:
-
Reducerea în continuare a utilizării pesticidelor; comisia consideră că acesta este cel mai bun indicator pentru monitorizarea demersurilor în privința protejării albinelor și a altor specii de polenizatori; Deputații doresc ca reducerea utilizării pesticidelor (periculoase, în principal, pentru specia de albine producătoare de miere), să devină o parte cheie a viitoarei politici agricole comune.
-
Mai multe fonduri pentru cercetare, în vederea identificării cauzelor care conduc la scăderea populației de albine și a altor polenizatori.
-
Asumarea mai multor ținte și a unor măsuri mai bine țintite pentru protejarea polenizatorilor.
Membrii Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European spun că nu există suficiente date care să permită configurarea tabloului complet al cauzelor care stau la originea declinului polenizatorilor, dar consideră că, în principal, răspunzătoare pentru acest fenomen este activitatea umană.
Deputații europeni subliniază că este necesar un plan de măsuri care să protejeze polenizatorii de modificările în privința utilizării terenurilor, precum extinderea terenurilor agricole sau urbanizarea, care conduc la dispariția habitatelor, de agricultura intensivă, omogenizarea culturilor și dispariția varietății florei, de schimbările climatice sau invazia speciilor de insecte din regiuni străine, de pesticide sau alte substanțe poluante, de insecticide sau fungicide (cu efecte directe), de ierbicide (cu efecte indirecte).
Rezoluția va fi supusă la vot la ședința în plen a Parlamentului European din ianuarie 2020 de la Strasbourg.
Dezbaterile pe această temă vor fi aprinse inclusiv în Parlamentul European, pentru că de partea cealaltă sunt fermierii, inclusiv români, ale căror culturi sunt amenințate de dăunători și, în absența unei alternative pentru protejarea plantelor, vor manifesta o opoziție puternică la interdicția de utilizare a substanțelor chimice agricole.
UE, între încurajarea polenizatorilor și presiunile agricultorilor
Anul trecut, în Uniunea Europeană au existat două demersuri pentru limitarea declinului polenizatorilor. În aprilie 2018, UE a convenit să interzică pe deplin utilizarea în aer liber a trei tipuri de neonicotinoide, însă mai multe state membre au notificat derogări cu privire la utilizarea acestor substanțe pe teritoriul lor.
La 1 iunie 2018, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare privind prima inițiativă a UE pentru protejarea polenizatorilor, inițiativă care stabilește obiective strategice și un set de acțiuni care trebuie întreprinse de statele membre UE pentru a aborda declinul polenizatorilor din UE și a contribui la eforturile de conservare la nivel mondial. Inițiativa stabilește acțiuni sub trei priorități:
– Îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la declinul polenizatorilor, cauzele și consecințele acestuia;
– Combaterea cauzelor care duc la declinul polenizatorilor;
– Sensibilizarea, angajarea societății în ansamblu și promovarea colaborării.
De ce este în declin populația albinelor și a altor polenizatori (infografic)
Parlamentul European va dezbate această problemă în timpul sesiunii plenare din ianuarie, la Strasbourg, și va vota o rezoluție cu propuneri de măsuri.
Cine sunt polenizatorii?
Puține plante se auto-polenizează: marea majoritate depind de animale, vânt sau apă pentru reproducere. Pe lângă albine și alte insecte, o gamă largă de animale, de la lilieci, păsări și șopârlele care vizitează flori tropicale pentru nectar, până la vertebrate precum maimuțe, rozătoare sau veverițe pot fi polenizatoare. Odată cu scăderea populației de albine, fermierii din unele părți ale lumii, cum ar fi China, au început să-și polenizeze livezile manual.
Albinele din Europa
În Europa, polenizatorii sunt în principal albinele și sirfidele, dar și o parte dintre fluturi, molii, gândaci și viespi. Albina vestică domesticită este cea mai cunoscută specie și este exploatată de apicultori pentru miere și alte produse. În plus, în Europa trăiesc aproximativ 2.000 de specii sălbatice de albine.
De ce sunt în declin polenizatorii
În prezent, nu există date științifice care să ofere explicații complete, dar există dovezi ale unei scăderi considerabile a numărului polenizatorilor, datorată în primul rând activităților umane. Albinele și fluturii sunt speciile pentru care sunt disponibile cele mai multe date, care arată că una din zece specii de albine și fluturi este amenințată cu dispariția în Europa.
Declinul nu are o singură cauză, dar printre amenințări se numără modificarea utilizării terenurilor pentru agricultură sau urbanizare, care duce la pierderea și degradarea habitatelor naturale. În plus, agricultura intensivă duce la peisaje omogene și la dispariția florei diverse, reducând alimentele și locurile de cuibărit.
Pesticidele și alți poluanți pot afecta polenizatorii direct (insecticide și fungicide) și indirect (erbicide), motiv pentru care Parlamentul subliniază necesitatea reducerii utilizării acestora.
Deosebit de periculoase pentru albine sunt speciile invazive, cum ar fi viespea asiatică Vespa velutina, și paraziții. Un alt factor este schimbarea climei: creșterea temperaturilor și evenimentele meteorologice extreme.
Impactul economic al polenizatorilor
În UE, 78% dintre speciile de flori sălbatice și 84% dintre speciile de plante de cultură depind, cel puțin parțial, de insecte pentru a produce semințe. Polenizarea de către insecte sau alte animale permite o mai mare varietate și o calitate mai bună a fructelor, legumelor, nucilor și semințelor.
Conform estimărilor, aproximativ 5 până la 8% din producția mondială a culturilor este direct legată de polenizarea de către animale.
Polenizatorii contribuie direct și la producția de medicamente, biocombustibili, fibre și materiale de construcții.
€15 miliarde venitul anual agricol UE atribuit direct polenizatorilor.
Apicultorii români au semnalat, de asemenea, în ultimii ani, pierderi ale familiilor de albine, protestând împotriva utilizării de substanțe chimice folosite inclusiv pentru tratarea semințelor plantelor, potrivit fermierinromania.ro.
În 2018, România s-a plasat pe primul loc în Europa din punctul de vedere al producției de miere (aproape 30.000 de tone, din care 6.000 de tone certificată ecologic) și pe locul al doilea, după Spania, în funcție de numărul de familii de albine (1,8 milioane, din care 115.000 certificate ecologic), conform datelor Comisiei Europene. A fost al cincilea exportator din UE pe piețele extracomunitare. Mierea românească a ajuns, însă, și în statele membre. Principalele pieţe externe de desfacere au fost, în 2018, în ordinea cantităților livrate: Germania, Italia Japonia, Franţa, Spania, Danemarca, Polonia, Austria, Regatul Unit al Marii Britanii, Israel, Belgia, Ungaria, Cehia, Kuweit, Olanda şi China. 80% din mierea certificată ecologic a mers la export. Anul trecut, până în luna noiembrie, apicultorii români au încasat peste 38 de milioane de euro în urma livrărilor la export, valoare în scădere față de aceeași perioadă din 2017, când veniturile din vânzările pe piețele externe au fost de aproximativ 43 de milioane de euro. Mierea românească este valorificată la preţuri scăzute pe piețele externe, acest lucru fiind, în mare parte, consecința faptului că este comercializată în sistem en gros.
| Știri BVB