Alegerile din România şi rolul jucat de TikTok în opţiunile alegătorilor au reamintit importanţa reţelelor sociale în diseminarea informaţiilor, relatează vineri AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit celui mai recent raport anual al Institutului Reuters, bazat pe rezultate obţinute în 47 de ţări, proporţia utilizatorilor care îşi obţin ştirile din reţelele sociale a crescut în ultimii ani.

În 2024, 29% dintre cei chestionaţi au declarat că reţelele sociale reprezintă principala lor sursă de informaţii online, înaintea căutărilor şi a site-urilor şi aplicaţiilor media tradiţionale. În 2018, procentul era 23%.

În opinia lui Arnaud Mercier, profesor de ştiinţele informaţiei la Universitatea Paris 2, există totuşi o diversificare a surselor de informare.

“Ceea ce frapează este hibridizarea mediilor”, explică el. Faptul că utilizatorii văd informaţii pe TikTok nu înseamnă că ei se informează numai pe TikTok.

Institutul Reuters arată, de asemenea, un peisaj mai fragmentat. În urmă cu zece ani, două reţele (YouTube şi Facebook) erau principalele surse de informaţii, dar acum există şase (YouTube, Facebook şi Instagram, a cărei societate mamă este Meta, X, TikTok şi WhatsApp).

Iar utilizarea este departe de a fi uniformă: în timp ce audienţele variază de la o reţea la alta, la fel se întâmplă şi cu informaţiile disponibile pe acestea.

– TikTok, reţeaua emergentă –

Reţeaua socială este o sursă obişnuită de informaţii pentru 13% dintre persoanele intervievate de Institutul Reuters, iar utilizarea ei a crescut în ultimii ani.

Populară în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, care reprezintă 23% din utilizatorii săptămânali, reţeaua se bucură, de asemenea, de “o creştere rapidă în Africa, America Latină şi unele părţi ale Asiei”.

Departe de a servi ca un releu pentru mass-media tradiţionale, TikTok este folosit mai mult pentru a afla despre conturile deţinute de persoane publice sau de “oameni obişnuiţi”.

“Având în vedere uşurinţa şi viralitatea producerii şi distribuirii videoclipurilor TikTok, există o abundenţă a acestora în care chiar şi media (tradiţionale) pot fi înecate”, comentează Arnaud Mercier.

În ciuda popularităţii sale, reţeaua nu este identificată ca un mijloc media deosebit de fiabil: 27% dintre utilizatori consideră că este dificil să găsească aici informaţii de încredere, cea mai mare rată dintre principalele reţele sociale.

– Declinul Meta –

În timp ce Facebook rămâne atractiv pentru utilizatorii care caută să se informeze, acesta a devenit mai puţin atractiv de-a lungul anilor, “în special (…) în afara Europei şi a Statelor Unite”.

Locul ştirilor a fost de fapt redus în mod deliberat de societatea sa mamă Meta, care a făcut acelaşi lucru cu Instagram, subliniază Reuters.

Într-un eşantion de 12 ţări monitorizate, o medie de 26% dintre utilizatori au folosit Facebook pentru informare în 2024, comparativ cu 42% în 2016.

De asemenea, platforma este utilizată de persoane mai în vârstă decât alte reţele, iar jurnaliştii şi mass-media tradiţionale joacă încă un rol important.

– YouTube, multifaţetat –

Datorită interesului tot mai mare pentru formatele video, platforma a înregistrat un număr tot mai mare de utilizatori care au apelat la ea pentru a se informa.

În ceea ce priveşte vârsta, 23 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani afirmă că site-ul este principala lor sursă de informaţii video, o proporţie aproape identică cu cea a persoanelor cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani (25 %) şi a celor cu vârste de peste 55 de ani (24 %).

Raportul Institutului Reuters arată o gamă deosebit de largă de utilizări: în timp ce utilizatorii caută în primul rând videoclipuri produse de personalităţi cunoscute, media tradiţionale şi alternative sunt, de asemenea, populare.

– X, încrederea este la jumătate –

În acest an, reţeaua socială a fost depăşită de TikTok în ceea ce priveşte traficul legat de ştiri, dar este în continuare mai populară printre utilizatorii tineri decât printre cei mai în vârstă.

Şi, în ciuda prezenţei multor media tradiţionale şi jurnalişti, X (fostul Twitter) are o presă relativ proastă: 24% dintre cei intervievaţi consideră că este dificil să identifici ştirile bune şi rele.

“Acest lucru ar putea fi explicat prin faptul că ştirile joacă un rol dominant pe platformă sau prin gama largă de puncte de vedere care sunt exprimate pe aceasta”, subliniază Institutul Reuters.

– WhatsApp, încredere oarbă?

Mesageria online are un public numeros pentru ştiri: 21% dintre persoanele intervievate de Institutul Reuters spun că o folosesc în fiecare săptămână pentru a se informa.

Nivelul său de fiabilitate este considerat a fi unul dintre cele mai ridicate dintre reţelele sociale analizate.

Paradoxal, acest lucru ar putea însemna că informaţiile transmise prin WhatsApp sunt “mai periculoase”, deoarece încurajează oamenii să ia mai puţine măsuri de precauţie, notează Institutul Reuters.

Potrivit lui Arnaud Mercier, un “ochi critic” asupra informaţiilor rămâne “vital pentru orice cetăţean”, iar acest lucru este valabil atât pentru reţelele sociale, cât şi pentru media tradiţionale.