Update articol:
EPISODUL III

Alexandru Stănescu: „Desfășurarea normală a irigațiilor în România reprezintă o problemă de interes național strategic”

 

  • Utilizarea tehnologiilor digitale a devenit deja fundamentală pentru fermieri în vederea sporirii producţiilor agricole

  • Având în vedere că 75% din costurile de producţie pentru obţinerea de îngrăşământ o reprezintă gazele, prin obţinerea unor gaze naturale ieftine se poate reporni industria de îngrăşăminte chimice

 

Ignoranța și lipsa de întelepciune în tratarea problemei viitorului producției agricole sunt cei mai periculoși factori care pot zdruncina sistemul politic, economic și de mediu, consideră domnul Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților. Domnia sa ne-a declarat, într-un interviu în exclusivitate, că prima măsură determinată de schimbările de mediu este reprezentată de către lucrările de îmbunătățiri funciare, din care fac parte și sistemele de irigații.

Cu privire la vânzarea terenurilor către străini, domnul Stănescu spune că trebuie respectate principiile de bază ale tratatelor referitoare la respectarea libertăţilor fundamentale şi principiul nediscriminatoriu pe bază de cetăţenie sau naţionalitate, deoarece suntem într-o piaţă unică europeană.

În ceea ce priveşte liceele agricole existente după 29 de ani, domnul Alexandru Stănescu apreciază că reprezintă singura soluţie pentru formarea angajaţilor din agricultură, tineri care vor fi nevoiţi să lucreze cu maşini agricole ce pot fi comparate cu nave cosmice în ceea ce priveşte funcţionarea lor.

Citiți detalii în interviul de mai jos.

 

Cum apreciaţi dezvoltarea sistemului naţional de irigaţii din ţara noastră?

Alexandru Stănescu:  Ignoranța și lipsa de întelepciune în tratarea problemei viitorului producției agricole sunt cei mai periculoși factori care pot zdruncina sistemul politic, economic și de mediu. De aceea, prima măsură determinată de schimbările de mediu este reprezentată de către lucrările de îmbunătățiri funciare, din care fac parte și sistemele de irigații.

Întotdeauna am considerat că desfășurarea normală a irigațiilor în România reprezintă o problemă de interes național strategic, fiind necesar un sprijin financiar masiv realizat printr-o legislatie clară, din dorința de a  sporiri recoltele și de a asigurarea securitatea alimentară a populației.

În acest sens, Programul de guvernare pus în aplicare de către Guvern a prevăzut suportarea costului apei și a energiei electrice pentru pomparea apei de irigații bugetul MADR, prin ANIF- Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare. În plus, a fost legiferat și Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România, 50 de amenajări de irigații sunt în plin proces de reabilitare, fiind realizate în proporție de 50%, iar  38 de amenajări se află în faza de proiectare.

În plus, prin intermediul AFIR se pot obține fonduri europene pentru reabilitarea sistemelor secundare de irigații – submăsura 4.3, fermierii putând obține finanțare și pentru achiziționarea de echipamente. Concluzionând, sunt de părere că eforturile de punere în funcțiune a sistemelor de irigații au fost unele majore, iar efectele au fost vizibile în recoltele record din 2018.

Care este opinia dvs cu privire la vânzarea terenurilor agricole către străini? Știu că a existat la un moment dat o idee pentru a da o inițiativă legislativă. S-au făcut paşi în acest sens?

 Alexandru Stănescu:  Cu privire la vânzarea terenurilor către străini, consider că trebuie respectate principiile de bază ale tratatelor referitoare la respectarea libertăţilor fundamentale şi principiul nediscriminatoriu pe bază de cetăţenie sau naţionalitate, deoarece suntem într-o piaţă unică europeană. În acest context, prin proiectul de lege care a trecut de dezbaterile Comisiei pentru agricultură am stabilit nişte restricţii care nu sunt discriminatorii, dar sunt justificate de un interes public major, pentru a atinge obiectivul urmărit şi anume, cultivarea terenului şi nu specula. În această lege au fost stabiliţi foarte clar beneficiarii dreptului de preemţiune începând cu coproprietari şi rudele de gradul 1 care nu se înţeleg pe cale amiabilă şi continuând cu investitori, arendaşi, tineri fermieri, asociaţii, proprietare vecini, Academia de Stiinţe Agricole şi Silvice şi Agenţia Domeniilor Statului.

De asemenea, pentru cumpărători au fost stabilite unele condiţii obligatorii de domiciliu/reşedinţă (5 ani anterior înregistrării de vânzare), să defăşoare activităţi agricole cu cel puţin 5 ani înainte de înregistrarea cererii de vânzare, să fie înregistraţi la autorităţile fiscale ( 5 ani anterior) şi să aibă studii de specialitate.

În plus, a mai fost prevazută obligaţia ca terenul cumpărat conform legii să nu poată fi înstrăinat timp de 15 ani, iar în condiţiile în care se înstrăinează înainte de termenul de 15 ani, acest lucru să fie realizat numai către Agenţia Domeniilor Statului. O altă condiţie general valabilă este utilizarea terenului numai pentru activităţi agricole.

Care este opinia dvs cu privire la tranzacţia prin care Fondul de investiții Al Dahra Holding din Emiratele Arabe Unite a preluat anul trecut Agricost/Insula Mare a Brăilei? Emiratezii au anunţat că vor să investească aici 500 de milioane de dolari. Aceştia au anunţat că vor să mai  facă investiţii aici, dar că îşi doresc să prelungească perioada de concesiune a terenului.  

Alexandru Stănescu:  Nu cunosc operaţiunile de tranzacţionare din Insula Mare a Brăilei. Sper că acestea au respectat litera şi spiritul legii în domeniu.

Este țara noastră pregătită pentru agricultura digitală, în contextul dezvoltării Inteligenței Artificiale? 

Alexandru Stănescu:  Inteligenţa artificială poate aduce beneficii în multe sectoare economice şi sociale, inclusiv în agricultură, prin dezvoltarea unei inteligenţe artificiale centrate pe factorul uman. Consider că România, prin tinerii pregătiţi şi dotaţi este pregatită pentru digitalizarea sectorului agricol şi a zonelor rurale. De asemenea, utilizarea tehnologiilor digitale a devenit deja fundamentală pentru fermieri în vederea sporirii producţiilor agricole.

 Ce ne puteți spune despre forța de muncă în agricultură? Înfiintarea liceelor agricole este o solutie pentru a creşte numarul specialiştilor in agricultura?

Alexandru Stănescu:România este una din ţările europene cu cel mai ridicat potenţial in sectorul agricol, situându-se pe locul 6 ca suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE, însă se confruntă cu un randament mai scăzut din cauza unor factori. Unul dintre factorii importanţi îl constituie criza forţei de muncă în agricultură, aceasta fiind una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă în prezent România. Crearea locurilor de muncă, sprijinirea integrării şi participării grupurilor dezavantajate pe piaţa muncii reprezintă priorităţi ale dezvoltării rurale a României.

Potrivit Eurostat, dintre statele membre ale UE, Polonia are cea mai mare forţă de muncă angajată în agricultură, şi anume 1,9 milioane de persoane. România ocupă locul al doilea cu 1,6 milioane de persoane. Cauzele principale pentru care România se confruntă la ora actuală cu o criză a sectorului forţei de muncă ocupate în sectorul rural şi mai ales cu îmbătrânirea populaţiei ocupate în agricultură sunt de natură diferită, însă ambele ţin de politica statului privind promovarea de măsuri active pentru întoarcerea tinerilor la sate, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă în domeniul rural, evitarea migraţiei şi consolidarea durabilă a exploataţiilor care funcţionează în acest sector.

Una dintre aceste cauze este fiscalitatea ridicată cu care se confruntă angajaţii din mediul rural. Confruntat cu o rată a sărăciei deosebit de ridicată de peste 54%, mediul rural nu deţine elementele de atractivitate necesare pentru menţinerea tinerilor la sat, iar presiunea fiscală asupra angajatorului nu poate duce la diminuarea acestor efecte. De aceea, în Comisie a fost aprobat un program de stimulare a angajării tinerilor în agricultură, prin asigurarea unor facilităţi fiscale, atât angajatorului cât si angajatului tânăr până in 40 de ani.

În ceea ce priveşte liceele agricole existente după 29 de ani, consider că reprezintă singura soluţie pentru formarea angajaţilor din agricultură, tineri care vor fi nevoiţi să lucreze cu maşini agricole ce pot fi comparate cu nave cosmice în ceea ce priveşte funcţionarea lor.

 S-a tot spus că, prin exploatarea gazelor din Marea Neagră, România poate reporni industria de îngrăşăminte chimice. Ar fi acest lucru o şansă pentru agricultura din România?

Alexandru Stănescu:  Având în vedere că 75% din costurile de producţie pentru obţinerea de îngrăşământ o reprezintă gazele, prin obţinerea unor gaze naturale ieftine se poate reporni industria de îngrăşăminte chimice.

 

„Securitatea alimentară a țării este afectată de creșterea importurilor și scăderea nivelului de consum din producția autohtonă”

 

 

“România a atras fonduri europene de 4,4 miliarde de euro PNDR, peste 50% din programul aferent perioadei 2014-2020”