Update articol:
EXCLUSIV

Interviu Daniel Buda: “Pentru a avea mâncare în viitor este nevoie să oferim sectorului agricol resurse financiare importante! Iar aici mă refer la bani noi pentru agricultura!(partea I)

  • “Statisticele europene ne arată că peste 33 de milioane de cetățeni din Uniunea Europeană nu își permit o masă caldă o dată la doua zile!”

  • “Privind pe termen mediu și lung, este nevoie de strategii agricole mai bune. Cu siguranță realitatea de ieri nu mai corespunde realității de azi. De aceea, în opinia mea, nu ar trebui să avem rezerve în a reevalua unele politici europene”.

  • “Aproape jumătate din teritoriul Uniunii Europene se află în prezent sub alertă de secetă severă”

  • “Zonele rurale se confruntă cu o depopulare masivă, doar 28% din populație trăiește în regiunile rurale, iar tinerii fermieri reprezintă doar 6% din comunitatea agricolă europeană”.

  • Interviu cu europarlamentarul Daniel Buda,  vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European

 

“Nu avem agricultură fără fermieri! Iar fără fermieri, nu avem mâncare!” – Ce credeţi că este de făcut pentru a avea mâncare în anii următori? Cum vedeţi rezolvarea problemelor structurale care afectează sectorul agricol/zootehnic din România?

Daniel Buda: Fiecare cetățean  ar trebui să aibă acces la alimente de calitate și la prețuri rezonabile! În același timp, statisticele europene ne arată că peste 33 de milioane de cetățeni din Uniunea Europeană nu își permit o masă caldă o dată la doua zile! Iar astăzi ne confruntam cu câteva fenomene care pot fi distructive pentru sectorul agricol, dacă nu sunt atent gestionate: creșterea prețurilor la input-uri, pandemia de Covid-19, seceta severă din multe regiuni ale globului, și bineînțeles, războiul din Ucraina! Acesta din urmă a readus în prim-plan problema securității alimentare la nivel global, cu un impact major asupra țărilor în curs de dezvoltare din Africa, dar nu numai, ceea ce poate cauza un fenomen migraționist în Europa.
Producția mondială de alimente și lanțurile de aprovizionare sunt deja afectate, ceea ce ridică îngrijorări majore la nivelul structurilor responsabile de acest lucru! Creșterea prețurilor la alimente afectează deja capacitatea oamenilor de a le cumpăra și adaugă și mai multă presiune asupra oricărei familii, inclusiv în Uniunea Europeană.

Privind pe termen mediu și lung, este nevoie de strategii agricole mai bune. Cu siguranță realitatea de ieri nu mai corespunde realității de azi. De aceea, în opinia mea, nu ar trebui să avem rezerve în a reevalua unele politici europene. De exemplu: Obiectivele Strategiei de la Fermă la Furculiță, adoptată în vremuri mai bune, își propune să crească ponderea producției ecologice și să reducă la jumătate utilizarea îngrășămintelor și a pesticidelor! Ori acest lucru ar putea afecta și mai mult securitatea alimentară globală și așa impactată de războiul din Ucraina și de celelate provocări ale momentului!

În altă ordine de idei, făcând abstracţie de ceea ce se întâmplă la granița noastră, România și în general agricultura europeană are nevoie de tineri. Nu putem vorbi de securitate alimentară fără să asigurăm schimbul generațional. Investițiile responsabile și politicile publice durabile sunt vitale pentru creșterea accesului fermierilor la tehnologie și știință. Tehnologia va ajuta la creșterea calității producției alimentare, protejând în același timp mediul și contribuind la un sistem alimentar sustenabil.

Pentru a avea mâncare în viitor este nevoie să oferim sectorului agricol resurse financiare importante! Iar aici mă refer la bani noi pentru agricultura! Cum s-ar spune în limbajul de Bruxelles “ fresh money “! Trebuie să fim conștienți că în lipsa unei susțineri financiare pentru acest sector, kilogramul de carne de porc nu ar mai costa 20 de lei, ci poate 100 de lei. În timp ce carnea de vita nu ar mai fi 35-40 de lei, ci 150-200 de lei; iar laptele, de la 5 lei, ar costa 50 de lei.

Organizarea sectorului este imperios necesară, iar un prim pas important ar fi dezvoltarea formelor de cooperare și de asociere. Prin intermediul acestor forme de asociere, fermierii ar reuși să își maximizeze producția, să acceseze mai ușor fonduri nerambursabile, să își promoveze mai bine produsele pe plan național și internațional și să intre mult mai ușor pe piața de retail.

Care este opinia dvs cu privire la starea actuală a agriculturii/zootehniei din România, în condiţiile secetei care usucă tot, a lipsei irigatiilor şi a preţurilor la inputuri, inclusiv la energie? Ce credeţi că ar trebui să facă autorităţile pentru a ajuta agricultorii şi fermierii în această situaţie?

Daniel Buda:  Seceta reprezintă un pericol imens, atât pentru țara noastră, cât și pentru întreaga Europă. Aproape jumătate din teritoriul Uniunii Europene se află în prezent sub alertă de secetă severă.  Schimbările climatice conduc la creșterea temperaturilor și vedem secete din ce în ce mai frecvente în regiune. Efectele directe ale secetei sunt reducerea producției agricole, iar de aici lucrurile se țin în lanț. Zootehnia este de asemenea grav afectată, deoarece pășunile s-au uscat, iar fermierii români se confruntă cu o gravă penurie a furajelor.

Seceta nu poate fi oprită, dar datorită disponibilității tot mai mari a inovațiilor tehnologice, impactul secetei poate fi atenuat și redus în mod substanțial in viitor! Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică un proiect de modificare a Planului Naţional de Irigaţii, care prevede alocarea unui miliard şi jumătate de euro până în 2027 pentru infrastructura de irigaţii, desecare şi drenaj. Sper că acest proiect să prindă contur, astfel încât seceta să nu mai afecteze fermierii și în viitor!

Fermierii au nevoie însă de sprijin financiar pentru a depăși această perioadă extrem de dificilă. Toţi cei care au suferit pagube din cauza secetei trebuie să fie despăgubiți. Ajutorul trebuie acordat în special fermierilor mici și mijlocii. Aceștia nu au reușit să-și achiziționeze utilaje performante, nu dispun de lichidități care să le permită să facă față șocurilor actuale, iar dispariția lor ar slăbi întregul lanț agricol și ar crea mari probleme de mediu. Lipsa animalelor duce la creșterea necontrolată a covorului vegetal, atât în zona de munte, cât și în zona de deal, unde un simplu ciob de sticlă poate declanșa un incendiu. Cu alte cuvinte, lipsa unui sector agricol rezilient generează nu doar probleme de securitate alimentară, ci și de mediu. În același timp, guvernul a venit cu o mulțime de măsuri în sprijinul fermierilor: prin alocarea mai rapidă a banilor din PAC, simplificarea procedurilor pentru despăgubirile de secetă, dar și injectarea unor resurse financiare serioase în capitalul de lucru! Însă, sigur nevoile sectorului sunt mari, iar aceste măsuri trebuie să continuie!

Ce credeţi că ar trebui făcut pentru combaterea secetei? Este raţionalizarea apei o soluţie în condiţiile în care, potrivit ANIF, România a pompat în ultimii 10 ani, în Ungaria, un volum de apă de 27.170 mii mc, utilizat la irigații? Cum ar putea fi pus mai rapid în aplicare Programul de reabilitare a sistemului de irigaţii in România?

Daniel Buda: Am fost în vizită la o fermă în Bruxelles și am vorbit cu un fermier care avea foarte mult gunoi de grajd și l-am întrebat dacă nu vinde și mi-a spus: cum să dau portofelul din buzunar? La fel este și cu apa, ne-am dat portofelul din buzunar. Mă bucur foarte mult că, acum, domnul prim-ministru Nicolae Ciucă prioritizează aceste investiții. În același timp însă,  să nu rămânem blocați doar în sectorul de irigații. Nu toată România este irigabilă. Avem nevoie să venim cu măsuri eficiente și adaptate pentru întreaga Românie, pentru a putea exploata potențialul agricol. Astăzi, avem grâul pentru pâine, dar oamenii nu mănâncă doar pâine! Pentru a nu fi puși în fața unor probleme și mai grave decât cele cu care ne confruntăm, avem nevoie de politici ancorate în realitățile din teren, care să cuprindă toată România, nu doar cea irigabilă,  ci toate sectoarele. Iar lucrurile se îndreaptă în direcția corectă!

În actualele condiţii, fermierii noștri rămân fără resurse care să le susțină afacerile pe viitor. Aţi discutat la nivelul Comisiei Europene această situaţie? Care sunt soluţiile pentru supravieţuire şi redresare? Vor creşte subvenţiile pentru fermierii români? Vor fi la nivelul celorlalţi fermieri din alte state europene?

Daniel Buda: Vă spuneam mai devreme de nevoia de a veni cu “fresh Money” în sectorul agricol, am pus asta pe masa Parlamentului European și a Comisiei Europene. Sper să avem succes în final!  Fermierii români nu rămân fără surse de finanțare, de la nivel guvernamental s-a venit cu o serie de facilități, iar banii europeni sunt în continuare la dispoziția lor pentru a-și consolida fermele. Sigur, lucrurile nu sunt simple sau ușor de implementat!

În ceea ce privește problema subvențiilor, pe parcursul anilor, România a obținut asigurări ferme din partea Comisiei Europene că într-o perioadă relativ scurtă de timp, problema subvențiilor va fi remediată. Pe de altă parte, am încercat și spunem noi că am și reușit, la nivelul Parlamentului European să atragem mai mulți bani europeni. Astfel încât în noua Politica Agricolă Comună se poate observa că există state cărora li s-au diminuat sursele financiare alocate, în schimb România a primit mai mulți bani.

În acest moment, nu diferența de subvenție reprezintă o problemă, ci organizarea sectorului agricol. Trebuie să avem capacitatea de a înființa și consolida structuri agricole pe care să le regăsim în teren și peste 50 de ani. Aceasta este marea provocare în cheltuirea eficientă a banilor europeni!

Nu în ultimul rând, vreau să subliniez importanța corelării fondurilor din Politica de Coeziune și din Politica Agricolă Comună. Sinergia fondurilor este o necesitate, astfel încât să putem avea o agricultură durabilă și rezilientă în sprijinul fermierilor și a consumatorilor!

Cum putem să atragem investiţiile şi forţa de muncă tânără pentru a lucra în acest domeniu, în actualele condiţii de piaţă?

Daniel Buda: Din păcate, depopularea este noua normalitate în regiunile rurale. Este necesar să inversăm această tendință, iar soluțiile sunt în mâinile noastre. Statisticile arată că zonele rurale se confruntă cu o depopulare masivă, doar 28% din populație trăiește în regiunile rurale, iar tinerii fermieri reprezintă doar 6% din comunitatea agricolă europeană.

Am propus în cadrul ședințelor din Parlamentul European un exercițiu de imaginație: câți dintre ei sau dintre noi, ar fi oare dispuși să-și îndrepte copiii să lucreze în agricultură? Ne dorim vreunul din noi cu adevărat acest lucru? Din păcate aceasta este realitatea. În acest moment, sectorul și spațiul rural sunt neatractive!

Este nevoie de mai mult pentru a atrage tineri în aceste zone. Potrivit studiilor, o cerință primordială este nevoia de internet în bandă largă. De asemenea, avem nevoie de investiții în infrastructura rurală, și mai ales în sistemul de sănătate și educație, pentru a asigura viitorul comunităților noastre rurale. Până când decalajul dintre urban și rural nu va lua sfârșit, este aproape imposibil să vorbim despre schimbul generațional și despre atragerea tinerilor în agricultură.

Tinerii trebuie încurajați să apeleze la sprijinul oferit de UE prin intermediul PAC, dar și la cel acordat de GAL-uri, astfel încât aceștia să poată accesa mult mai ușor fondurile nerambursabile. Este necesar să identificăm noi mecanisme pentru a atrage tinerii în mediul rural, inclusiv cursuri de formare și consiliere, astfel încât sectorul agricol să prospere, iar în viitor să ne dorim să ne îndemnăm și copiii înspre munca din sectorul agricol.

(VA URMA)

BVB | Știri BVB

TTS (TRANSPORT TRADE SERVICES) (TTS) (04/10/2022)

Raport tranzactii cu parte afiliata (NAVROM) 23 sept. - 03 oct. 2022

PREBET SA AIUD (PREB) (04/10/2022)

Hotarari AGA O & E 3 Octombrie 2022

Call Warrant on Siemens AG (RCSIE23C1) (04/10/2022)

Reluare tranzactionare - ora 14:10 - Notificare Raiffeisen Centrobank AG modificare limita variatie

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (04/10/2022)

Tranzactii parti afiliate - EFSA - OPCOM

ELECTROMAGNETICA SA (ELMA) (04/10/2022)

Renuntare mandat membru al Comitetului de Audit