Update articol:
INTERVIU - Agenția de turism Paralela 45 împlineşte anul viitor 30 de ani de activitate pe piaţa turistică

Alin Burcea, Paralela 45: “În general, interesul autorităților pentru turism este slab, inclusiv la nivel guvernamental” (partea I)

Agenția de turism Paralela 45 împlineşte anul viitor 30 de ani de activitate pe piaţa turistică. Domnul Alin Burcea a avut amabilitatea să ne ofere un interviu în care ne-a expus punctul domniei sale de vedere cu privire la situaţia turismului în România, dar şi despre activitatea Paralela 45. După 30 de ani de activitate, domnia sa se declară dezamăgit de „tembelismul” de la nivel guvernamental cu privire la tot ce înseamnă activitate de turism. Astăzi vă prezentăm prima parte a interviului. 

Trebuie să fii neam prost și rău intenționat ca să zici că România a stat pe loc, că nu e adevărat.  Supărarea mea și a generației mele este că a mers cu 65 de km la oră când puteam să mergem cu 150.

Reporter: Considerați că a fost o măsură bună a PNL de a include Ministerul Turismului în marele Minister al Economiei? 
Alin Burcea: Acest lucru înseamnă, de fapt, desființarea Ministerului Turismului.
După două săptămâni de guvernare, ministrul Virgil Popescu s-a gândit să înființeze Departamentul pentru turism, dar ceea ce mi se pare absolut rușinos este că guvernanţii nici măcar nu şi-au pus problema să apară denumirea “turism” în numele Ministerului.
Toți guvernanții din ultimii 30 de ani, cu excepții, își aduc aminte de turism numai când pleacă în vacanță, ei și familiile lor, și cam atât. 
Una dintre excepții este domnul Dan Matei Agathon, cu care am lucrat atunci când am fost secretar de stat. Ca ministru al Turismului, domnul Agathon era preocupat în permanență de acest sector, îi făcea plăcere, avea pasiune pentru domeniu. 
Toată lumea spune că avem nevoie de un minister al Turismului. Dar vreau să spun că, de exemplu, în Austria, există Direcția Generală pentru Turism și nu poate să spună lumea că nu există turism în Austria. Este important, dar nu atât de important.
Contează, însă, să existe o persoană capabilă, care se ocupă de turism. Este un lucru bun că Răzvan Pîrjol, cu multă experiență în turism, a fost numit secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Reporter: Anul viitor, Paralela 45 împlinește 30 de ani de activitate. Cum ați descrie afacerea Paralela 45 la ceas aniversar?
Alin Burcea: Este o afacere sănătoasă, în creștere.
Ca evoluție, probabil că o să avem 70 de milioane de euro rulaj în acest an. La noi, cifra de afaceri este comisionul.
Am pornit de la trei oameni, acum suntem peste 300, din care 90% femei. Am persoane care lucreză de 22-23 de ani în agenție. Am evoluat, pentru că ne-am văzut de treabă.
Sunt competitori de-ai noștri care vând vacanțe de un euro, dar noi nu o să ne minţim publicul niciodată în acest fel.
În general, trebuie să avem grijă să nu ne păcălim clienţii pentru că ne dorim să apeleze la serviciile noastre şi în viitor.
Şi atunci unul din principiile noastre de bază este să ne facem datoria în mod corect, cinstit și onest. Din aceea, și numărul de reclamații pe care le avem este, în general, destul de redus.

Reporter: Cât de greu a fost să rezistați în această piaţă?
Alin Burcea: Mai interesantă ar fi întrebarea: Cât de greu le-a fost concurenților să reziste alături de noi?
A fost greu, nu neapărat datorită concurenței, cât mai ales mediului economic din România și a unor politicieni, precum Victor Ciorbea, care spunea că e bună creșterea cursului pentru că astfel se mai asanează economia. De-a lungul acestor 30 de ani, ne-au condus politicieni slab pregătiți care ne-au făcut mai rău decât bine.
Au fost multe perioade grele, dar și bune, am trecut prin toate, important este că am evoluat și am ajuns aici, ne-am menținut pe piață, ne-am dezvoltat cât am putut. Nu vreau vânzare de dragul vânzării, ci vrem ca oamenii să fie mulțumiți de serviciile noastre.
Nu sunt aventurier în business, nu mă bag în produsele la care am pierderi. Când văd că nu merge, anulez charter-ul, anulez produsul respectiv.
Fac spectacol la televizor, la radio, dar nu în business.

Reporter: La ce valoare evaluați Paralela 45 în acest moment?
Alin Burcea: Nu știu. E greu de spus. Valoarea ți-o dă piața.
Cred că putem discuta de circa 10 milioane de euro, în cazul Paralela 45.
Acum mai e întrebarea dacă vreau să vând…. Vânzarea unei afaceri este, de fapt, suprema recunoaștere că ai făcut o treabă bună, pentru că, dacă nu ți-o cumpără nimeni, înseamnă că nu ai făcut treabă bună.
Dragoș Anastasiu a vândut Eurolines corect, cinstit, auditat. Asta înseamnă că a făcut o treabă bună din moment ce au cumpărat-o germanii.
Și noi ne pregătim acum să să fim interesanți pentru astfel de investitori, dar mai avem niște lucruri de rezolvat din punct de vedere financiar-juridic, e vorba de anumite divizări ale activităților.
Dacă există un investitor care vrea să cumpere tour-operatorul Paralela 45, nu este interesat și în alte activități conexe, pe care trebuie, deci, să le separăm: avem acțiuni în industria hotelieră, avem o investiție imobiliară la Snagov, avem activități de comerț, soția mea a adus brandul Chicco în România.
Mi-aș dori să găsim un investitor, așa cum a găsit Dragoș Anastasiu, companiile germane care sunt serioase. La un moment dat, e de preferat să fii parte a unui mare grup, decât să rămâi singur pe piață.

Reporter: Cum vă finanțați afacerea?
Alin Burcea: Ne finanțăm din resurse proprii și de la bănci.
Sunt foarte bucuros că ne-a scăzut creditul de la bănci, e sub 800.000 de euro.

Reporter: Care este strategia Paralela 45 pentru online, având în vedere creșterea accelerată a acestui segment? 
Alin Burcea: Noi avem o cifră mare, de 70 milioane de euro rulaj, vindem foarte mult pe segmentul online, dar prefer să nu spun cât.
În ultimii 4-5 ani, am investit între 100-150.000 euro pe an în site.
Ne-am tot actualizat site-ul, acum trei ani am comandat a opta variantă. Inițial, a costat 25.000 de euro, dar am mai investit în el pentru vânzarea online. Suntem foarte bine puși la punct pentru vânzarea online.
În ultimii doi ani, am luat premiul GPeC pentru cel mai bun site în turism.

Reporter: Ce  măsuri ar trebui să mai ia autoritățile pentru dezvoltarea turismului în România?
Alin Burcea: În general, interesul autorităților pentru acest domeniu este slab, inclusiv la nivel guvernamental, iar lucrurile băltesc, ceea ce nu ne face bine.
Ce ne deranjează pe noi, agențiile de turism, este că plătim, în continuare, 19% TVA la comisionul nostru, care este foarte redus. Am fost inclusiv la Bruxelles pentru discuții pe această temă.
Avem 19% TVA pentru că noi nu putem să oferim precum hotelierii conferințe pentru anumite partide aflate la guvernare, unde membrii de partid mănâncă și beau două, trei zile și la sfârșit factura este 0. Normal că scade TVA de la 19% la 9% sau la 5%.  Eu ce să fac? Cum să îi atrag pe domnii deputați și senatori? Nu putem să le dăm avantaje directe.
În plus hotelierii de pe litoral, în afara faptului că au TVA 5%, mai plătesc și impozitul forfetar pe numărul de camere, de paturi, este un impozit fix. Nici nu îi mai controlează. Totul este predictibil.
În ceea ce privește incomingul, din care România ar putea câștiga foarte mult, sunt sub 50 de agenții care aduc turiști străini și 2.600 care trimit români în străinătate. Până în momentul în care nu se se va întâmpla ceva radical, care să schimbe politica, să atragă agențiile să aducă turiști, nu se va întâmpla nimic, nu vom avea turiști străini.
În acest an înregistrăm probabil 2,8 – 2,9 milioane de turiști străini care vin atât pentru vacanțe, cât și pentru leisure. Suntem mult sub Bulgaria, unde numărul turiștilor străini se ridică la 9 milioane. Ce să mai zic? Acolo sunt 9 milioane de turiști la 9 milioane de cetățeni, iar la noi 2,8 -2,9 milioane, la 19 milioane de cetățeni. Cam acesta este nivelul României.
Un alt exemplu, în România vin 10.000 de cetățeni chinezi, în Bulgaria 250.000, în Ungaria 750.000. De ce? Pentru că dăm greu vize și nu avem cursă directă.
Sunt foarte puține hoteluri în care să aducem turiști, majoritatea fiind ocupate.  De exemplu, la Sibiu, orașul celebrului președinte Iohannis, fost primar, eu nu pot să duc turiști pentru că nu mai sunt camere. La Sibiu sunt doar cinci-șase hoteluri bune și nu mai găsim camere ca să aducem grupuri.  
Deci trebuie date stimulente pentru hoteluri, stimulente pentru agenții ca să aducă turiști străini, inclusiv diverse facilități legale care să nu cadă sub incidența Bruxelles-ului și care să permită incomingul. Cât timp nu face nimeni treaba asta…

Reporter: Care este opinia dvs cu privire la voucherele de vacanță? Considerați că a fost o măsură bună pentru impulsionarea turismului intern?
Alin Burcea: După părerea mea, voucherele de vacanță nu trebuie date pe litoral în perioada iulie-august, când turismul e în floare.
Trebuie date în capete de sezon, ca să stimulezi activitatea atunci, nu în iulie-august, când este plin oricum.

Reporter: Cât de mult s-au speriat de problemele din Turcia (revolte, politica dictatoriala a lui Erdogan)?
Alin Burcea: Evident că au scăzut, dar românii nu se sperie la mișcări sociale pentru că noi venim din România unde oamenii sunt obișnuiți cu astfel de lucruri.
Noi ne speriem de probleme care generează morți, de atacuri teroriste.
În anii în care au fost manifestațiile de stradă, au fost niște scăderi, dar, pentru români, Turcia și Antalya reprezintă atracții deosebite. Anul trecut, deși au fost probleme cu Erdogan, Antalya a avut cel mai bun an de când s-a înființat stațiunea, acum 30 de ani. Este incredibil! Am citit într-un articol că s-au ocupat 86% din locuri. Acum în Turcia, nu mai sunt probleme și au crescut și tarifele foarte mult. Antalya a fost o destinație ieftină. Acum nu mai este. Instanbulul este încă ieftin, găsești tot ce vrei. Antalya a fost o destinație ieftină, însă de trei ani au fost introduse 18 taxe noi.

Reporter: E pregătită Paralela 45 pentru o eventuală criză globală?
Alin Burcea: Ne pregătim. Nu e nimeni, niciodată, suficient pregătit. Ca să fii suficient pregătit trebuie să spui “da, am 10 milioane de euro în cont”.
Eu am previzionat probleme pentru anul viitor și principalul mod în care am acționat a fost pentru reducerea creditelor. Atât, că nu am putut să fac altceva.
Dacă ne ajută Dumnezeu, la anul, sper să scap de tot de credite.
Dar nu cred că va fi o criză economică, neapărat. Cred că vom avea parte de niște restrângeri. Eu pentru asta mă pregătesc.
Faptul că guvernul României s-a împrumutat enorm ca să dea salarii bugetarilor este o anomalie economică. În macroeconomie, orice anomalie se plătește. Noi am crescut în 21 de ani PIB-ul de la 37 de milioane de dolari la 221 de miliarde de euro. Dacă a crescut PIB-ul în valoare absolută, datoria crește.
Nu ne mai încadrăm în deficitul bugetar. După alegeri, vor avea loc disponibilizări. Este evident că așa se va întâmpla.
Pe de o parte e corect, pe de altă parte mie nu îmi convine să scadă salariile nimănui, pentru că, dacă au oamenii bani, au și vacanțe.
Toate agențiile au crescut în ultimii trei ani, în principal, datorită creșterii veniturilor bugetarilor și forțarea celor de la privat. Toți am crescut din mediu privat, împinși de mediul de la stat.
E o teorie care bântuie Europa, cu dezvoltare prin creșterea salariilor, dar în România s-a exagerat puțin, a fost creșterea prea mare și prea repede și a generat inflație, a crescut dobânda și așa mai departe.
Eu mă aștept anul viitor să fie o stagnare sau reducere de clienți.

Reporter: Considerați că România este suficient promovată de autorități în străinătate? Ce ar trebui să facă în plus?
Alin Burcea: Bineînțeles că nu e. La 2,8 milioane de turiști străini în Romania nu suntem promovați.
Nu am avut buget de promovare. Două, trei, patru milioane, bani pentru promovare nu înseamnă nimic.
Prietenul meu domnul Tudose (Mihai Tudose, fost premier al României), împreună cu domnul Dobre (ministrul Turismului de la acea vreme), au închis toate birourile de turism din străinătate și cred că mai trebuiau să rămână unele din ele, că de bine de rău mai participam și noi ca țară la târguri. Nu mai participăm. Acele birouri nu erau foarte costisitoare pentru România.
Deci, în concluzie, nu suntem suficient de bine promovați în străinătate ca țară. Nu avem nici un site de țară, făcut cum trebuie. Suntem modești.

Reporter: Ce ne puteți spune despre forța de muncă în turism?
Alin Burcea:  Este o mare problemă care nu interesează, de fapt, pe nimeni. Nici din Moldova nu mai găsim. Forța de muncă este una din marile probleme din România.
Eu am adus doi nepalezi la hotelul nostru. Oamenii muncesc, le place în Europa că nu este sclavagism ca în India. Au lucrat amândoi în India, un băiat și o fată. Îi tratăm respectuos și se simt bine.
Am adus și un srilankez la Snagov.  
La hotel am căutat un bucătar. A venit unul, i-am dat 4000 de lei, a stat 6 luni și a plecat. Și atunci aducem din afară, ce să facem?
Nici aici nu avem o politică bună. După părerea mea, dacă guvernul va hotărâ să reducă numărul de salariați la stat, ceea ce este un lucru foarte bun, nu cred că este o problemă pentru nimeni și este un lucru bun pentru economie. Dacă mâine dau afară 10% din angajații de la stat în următoarele trei luni sunt angajați toți, pe diverse funcții. 
Știți ce spune regula macro: decât să reduci salariile cu 10% la toți și toți sunt nemulțumiți, păstrezi 90% și dai 10% afară, dar oamenii își găsesc de lucru că este nevoie pe peste tot.

Reporter: Cum e România, după 30 de ani de capitalism?
Alin Burcea: Trebuie să fii neam prost și rău intenționat ca să zici că România a stat pe loc, că nu e adevărat. Evident că am mers înainte și s-au făcut foarte multe lucruri în bine, în general, nu în rău. Din păcate lucrul care mă deranjează cel mai mult este că ne pleacă oamenii.
Nu mai avem oamenii în țară, nu mai am nici cui să vând, nu mai am nici forță de muncă.
Dar în rest este o țară care a mers înainte. Și din punct de vedere cultural, lumea se duce în continuare la teatru, se duce la spectacole. Supărarea mea și a generației mele este că a mers cu 65 de km la oră când puteam să mergem cu 150.

BVBStiri BVB

DAFORA SA (DAFR) (15/01/2021)

Raport conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017

ROMCARBON SA (ROCE) (15/01/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014