Update articol:
BANKING FORUM

Alin Iacob, AURSF: “Consumatorii ar fi trebuit de foarte multe luni să dea buzna la bănci să solicite trecerea de la ROBOR la IRCC”

Alin Iacob, presedintele AURSF Alin Iacob, presedintele AURSF
  • „România este singurul stat membru al Uniunii Europene în care nu au existat credite cu dobândă fixă pe întreaga perioadă a creditului”

  • „În trecut, unele campanii de educație financiară erau, de fapt, campanii de vânzare a unor produse și servicii ale unui operator din piață”

  • „AURSF nu este împotriva băncilor. Noi am reușit să rezolvăm probleme pentru consumatori, până la CSALB, direct cu băncile, care au excedat așteptările consumatorilor”

 

La nivelul Autorităţii Bancare Europene, există îngrijorări cu privire la creșterea foarte mare a dobânzilor variabile şi au loc discuţii intense despre acest lucru, a declarat Alin IACOB, Președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), la Banking Forum.

 

Alin Iacob a explicat: “Am avut o discuție foarte interesantă la Autoritatea Bancară Europeană, unde sunt membru al Banking Stakeholder Group (BSG). Împreună cu boardul de supraveghetori, care reprezintă toți supraveghetorii din Uniunea Europeană, una dintre temele importante de dezbatere a reprezentat-o problema și îngrijorările consumatorilor cu privire la această creștere foarte mare a dobânzilor variabile, EURIBOR fiind evident preocuparea principală pentru că, în Uniunea Europeană, majoritatea statelor au euro ca monedă. Acolo este previzionat un maxim de dobândă de 3%. S-a ajuns acum la 2%, de la -0,5%, unde a stat foarte mulți ani. Din păcate, am informat boardul supervizorilor și toți colegii din BSG că, în România, situația este mult mai rea.

Noi am plecat de la un ROBOR de 1,5% acum un an și 4 luni și am ajuns la un ROBOR de 8,2%, ceea ce înseamnă, pentru marea majoritate a consumatorilor, o dublare a ratei. Paradoxul situației e că sunt afectaţi foarte mulţi consumatori care au trecut, o dată, prin tsunami-ul exploziei francului, au trecut la moneda în care îşi încasează veniturile şi acum sunt nevoiţi să traverseze prin alt tsunami, în care le explodează ratele în moneda în care își câștigă veniturile. De ce? Pentru că România este singurul stat membru al Uniunii Europene în care nu au existat credite cu dobândă fixă pe întreaga perioadă a creditului.

Am avut într-adevăr acele produse mixte – vorbim de ipoteci, nu de credite de consum, acolo unde majoritatea creditelor din piață au avut, de la un anumit moment dat, dobânzi fixe. La credite ipotecare nu am avut o abordare similară din partea băncilor, cu oferte pe toată perioada creditului în lei, cu dobândă fixă. Le așteptăm cu mare bucurie, sperăm că într-o perioadă în care dobânzile vor fi scăzut și nu când sunt foarte ridicate.

Mă uitam la cazul Spaniei – altă particularitate. Spania are marjă la dobânzile la credite EURIBOR+ 1%, marjă fixă 1%. La noi, la Prima Casă, e 2%. 1% e minunat, noi avem 3-4%, care se adaugă peste acest ROBOR de  8,2% sau peste un EURIBOR de 2 sau de 3%. Aşa că avem niște provocări extraordinar de mari, în condițiile în care veniturile în România știm unde sunt față de media Uniunii Europene. E grav, preocupant și cu puține soluții”.

Referitor la alegerea ROBOR sau IRCC pentru credite, Alin Iacob a explicat: ”În 14 aprilie 2022 am recomandat cu tărie consumatorilor să treacă de la ROBOR la IRCC. Am făcut o analiză pe mai mulţi ani privind valorile zilnice ale ROBOR şi IRCC, luând toate cele 870 de date înregistrate de la introducerea IRCC, in mai 2019. Am observat că, în foarte puține situații, ROBOR a fost mai mic decât IRCC.

ROBOR-ul istoric a fost întotdeauna, și la trei luni și la șase luni, mai mare decât IRCC. Aşa încât o medie unor date mai mari nu poate da o valoare mai mică.

Se poate întâmpla ca, la o scădere foarte bruscă a dobânzilor, acest decalaj de 6 luni între ROBOR și IRCC trimestrial poate determina pentru consumatori o rată puțin mai mare. Dar să ne gândim că, până atunci, mai scade soldul creditului.

Pentru toți cei care știm puțin ce se întâmplă cu un credit, ne dăm seama că niciunul dintre consumatori nu ar mai trebui să ezite și ar fi trebuit de foarte multe luni să dea buzna la bănci să solicite trecerea de la ROBOR la IRCC. Dacă nu au făcut-o, le recomandăm să o facă cât mai curând.

Dar credem că e nevoie de mai mult, poate că Parlamentul sau chiar Guvernul să se gândească la aceste propuneri: să existe obligația de a trece de la ROBOR la IRCC sau cel puțin ca băncile să fie obligate să informeze fiecare consumator cât plătește în momentul de față, având rata de referință ROBOR, cât ar plăti dacă ar avea IRCC și cât ar fi plătit de la începutul lui 2022 până astăzi.

Sunt foarte mulți oameni care m-au contactat și mi-au spus că cei de la bancă i-au avertizat că nu se vor mai putea întoarce la ROBOR, o amenințare voalată pe care unii dintre angajații din bănci au comunicat-o. Eu cred că poate a fost cumva o strategie, că nu foarte mulți au proprie inițiativă la nivel de front-office. Până la urmă, timpul trece, veniturile se cuatifică la nivel global, profiturile se acumulează, dar vorbim de familii care se confruntă cu șocul facturilor la energie, combustibil, gaze naturale, vine și dublarea ratei la bancă. Eu cred că e deja un pic cam prea mult și că în momentul acesta trebuie făcut ceva ca oamenii să fie conștienti că, de fapt, ROBOR înseamnă un rău.

O să transmit această analiză a noastră către Banca Națională, cu rugămintea de a o posta pe site și de a o actualiza ulterior, și către ANPC, pentru ca fiecare om să poată să vadă și să judece cu propria minte.

IRCC este o medie artimetică simplă, care se obține însumând cotațiile zilnice din zilele lucrătoare ale unui trimestru și apoi împărțindu-l la numărul total de zile lucrătoare din acel trimestru care tocmai s-a încheiat, deci este un calcul simplu, care poate fi făcut de oricine.

De ce este IRCC mai mic decît ROBOR? Pentru că IRCC înseamnă tranzacții efective, ROBOR înseamnă cotații. Fiecare dintre noi am vândut ceva, am cerut mai mult, am tranzacționat la mai puțin, este o negociere. Evident că va fi mai mic IRCC, care se bazează pe tranzacții efective.

Mai e o particularitate. IRCC este calculat ca o medie a tuturor scadențelor și întotdeauna, din prisma aceasta, având în vedere că pe piața monetară sunt mai multe tranzacții pe scadențele scurte, el tinde să fie mai mic decât ROBOR-ul care este calculat pe fiecare scadență în parte.

Nu avem un ROBOR unic la nivel de piață, fiecare bancă are ROBOR-ul ei, sunt bănci care au câte un ROBOR diferit în fiecare zi. Nu există un mod de calcul unic al ROBOR-ului. Dacă s-ar fi făcut un ROBOR medie la fel ca IRCC, atunci clar era mai mic și în nicio zi pe lumea asta nu s-ar fi întors să fie mai mare”.

Despre educaţia financiară, Alin Iacob a declarat: “Susținem educația financiară cu mare tărie, dar o vrem balansată, vrem ca asociațiile de consumatori care au fost excluse în mod incorect din zona de strategie națională pentru educație financiară să fie incluse acolo. Autorităţile fac educație financiară, dar nu vor să fie incluși în dezbateri tocmai reprezentanții consumatorilor, aceia care știu care sunt problemele de care se lovesc oamenii. Deci e absolut necesar ca noi să fim la masa discuţiilor.

Vă dau exemplul italian, Comitato EDU-FIN, format din 11 membri, coordonat de o vedetă a educației financiare la nivel global, Annamaria Lusardi, cu reprezentanți ai ministerelor, ai supraveghetorilor, ai regulatorilor din domeniul financiar și ai asociațiilor de consumatori. Acolo toată lumea este prezentă ca să se poată pronunța și să poată gândi strategii coerente.

Dacă fiecare face după cum îl taie capul, rezultatul nu o să fie unul pozitiv. Din păcate, în trecut, unele campanii de educație financiară erau, de fapt, campanii de vânzare a unor produse și servicii ale unui operator sau ale altuia din piață. Și asta trebuie să evităm. Îmi aduc aminte de o situație tristă în care niște copii ai unor părinți care aveau credite în franci elvețieni s-au întors acasă blamându-și părinții pentru că banca care le dăduse credit în franci elvețieni venise la școală, la așa-numitele lecții de educație financiară, cu niște mici girafe, ascuțitori și pixuri, pe care le-au dat cadou copiilor. Copiii au fost foarte „senzitivi” la aceste mici atenţii şi le-au spus părinţilor: «De ce vorbiți de rău banca aceasta? Uite, ne-au dat cadouri. Copii aceia nu fuseseră în vacanțe și nu aveau nimic pe masă pentru că rata lor aproape se triplase la creditele în franci elvețieni».

Asociațiile de consumatori, și pot vorbi în special în numele AURSF, nu sunt împotriva băncilor, reprezintă doar, cu fermitate, interesele consumatorilor. Noi am reușit să rezolvăm probleme pentru consumatori, până la CSALB, direct cu băncile, care au excedat așteptările consumatorilor. Deci există disponibilitate, cel puțin în anumite situații, dar trebuie să existe comunicare și această disponibilitate de a asculta și părerea și argumentele celorlalți”.

BVB | Știri BVB

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (07/02/2023)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (07/02/2023)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (07/02/2023)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)