Verificările averilor persoanelor fizice au devenit tot mai vizibile în activitatea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) din ultimii ani, cele mai frecvente categorii de nereguli identificate vizând fonduri a căror provenienţă nu a putut fi justificată, potrivit unei analize realizate de EY România.
Sursa citată arată că autorităţile fiscale au la dispoziţie tot mai multe informaţii şi instrumente de analiză, inclusiv prin schimbul de informaţii cu alte ţări, ceea ce le permite să identifice mai uşor situaţiile în care există diferenţe între veniturile declarate şi patrimoniul deţinut de contribuabili.
În perioada iulie 2025 – mai 2026, ANAF a finalizat 1.102 acţiuni de control privind situaţia fiscală a persoanelor fizice, în cadrul uneia dintre cele mai extinse campanii de verificare derulate în ultimii ani. În urma controalelor, autorităţile au stabilit creanţe fiscale suplimentare de peste 540 milioane lei şi au instituit măsuri asiguratorii de aproape 124 milioane lei, precum popriri şi sechestre aplicate în vederea recuperării sumelor datorate, conform unor date comunicate recent de ANAF.
Dincolo de cifre, aceste verificări oferă indicii utile despre situaţiile care atrag atenţia inspectorilor fiscali şi despre neregulile identificate cel mai frecvent.
Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF) este structura ANAF specializată în verificarea situaţiei fiscale personale. Activitatea acesteia include atât verificări documentare, prin care sunt analizate documente şi informaţii referitoare la situaţii fiscale punctuale, cât şi verificări ale situaţiei fiscale personale, o procedură mai amplă prin care autorităţile fiscale analizează dacă veniturile declarate sunt în concordanţă cu patrimoniul şi situaţia fiscală a contribuabilului.
Printre contribuabilii aflaţi în atenţia DGCVPF se regăsesc şi persoanele fizice cu avere mare (PFAM), categorie care include persoanele fizice rezidente în România a căror avere estimată depăşeşte echivalentul a 25 milioane euro. În scopul administrării fiscale a acestei categorii, ANAF întocmeşte şi actualizează Grupul persoanelor fizice cu avere mare, care poate include şi soţul sau soţia, precum şi rudele şi afinii acestora până la gradul al II-lea.
Conform datelor ANAF, cele mai frecvente categorii de nereguli identificate în cadrul controalelor au vizat fonduri a căror provenienţă nu a putut fi justificată. Printre situaţiile întâlnite s-au numărat depuneri de numerar în conturi bancare personale sau ale societăţilor în care contribuabilii deţin participaţii, achiziţii de bunuri mobile şi imobile realizate cu numerar, împrumuturi acordate propriilor societăţi şi majorări de capital social. De asemenea, au fost identificate cazuri în care contribuabilii au invocat fonduri obţinute în străinătate, care nu au putut fi confirmate în urma schimbului de informaţii cu autorităţile fiscale din alte ţări.
“Un tipar recurent observat în cadrul verificărilor a fost invocarea unor economii păstrate în numerar, a unor venituri realizate în străinătate sau a unor sume primite de la alte persoane fizice. În numeroase cazuri, aceste explicaţii nu au putut fi susţinute prin documente care să ateste provenienţa fondurilor şi existenţa acestora în perioada verificată”, arată specialiştii EY.
Totodată, ANAF a constatat, în anumite situaţii, lipsa trasabilităţii fondurilor declarate. În paralel, inspectorii fiscali au identificat şi venituri nedeclarate provenite din cedarea folosinţei bunurilor, activităţi independente, tranzacţii cu titluri de valoare, venituri obţinute din străinătate şi alte categorii de venituri supuse impozitării.
Datele ANAF arată că cele mai mari creanţe fiscale stabilite în perioada iulie 2025 – mai 2026 au fost de 23,1 milioane lei în Prahova şi de 22,5 milioane lei, respectiv 21,6 milioane lei, în două acţiuni distincte din Bucureşti. Numai în luna mai 2026, cele 56 de decizii de impunere emise au generat obligaţii fiscale suplimentare de 54,6 milioane lei.
Conform analizei, rezultatele controalelor arată că o parte semnificativă a ajustărilor fiscale stabilite de ANAF a avut la bază venituri nedeclarate sau fonduri a căror provenienţă nu a putut fi justificată.
Potrivit consultanţilor, un aspect important îl reprezintă veniturile obţinute din străinătate. Percepute uneori ca fiind mai puţin vizibile autorităţilor fiscale române, această realitate se schimbă rapid. Potrivit raportului de performanţă al ANAF pentru anul 2025, instituţia utilizează tot mai mult analiza de date, verificările bazate pe risc şi schimbul de informaţii cu alte state pentru a identifica situaţiile care necesită investigaţii suplimentare.
Mesajele recente ale ANAF merg în aceeaşi direcţie, relevă analiza. Persoanele care au obţinut venituri din străinătate pentru care există obligaţia declarării în România trebuie să le includă în Declaraţia Unică, chiar dacă aceste informaţii nu apar în datele precompletate puse la dispoziţia contribuabililor. ANAF a explicat că informaţiile privind veniturile realizate în alte state sunt primite de la autorităţile fiscale străine după expirarea termenului de depunere a declaraţiei în România. În consecinţă, persoanele care nu şi-au îndeplinit obligaţiile declarative pot primi notificări pentru clarificarea situaţiei fiscale.
Un aspect important de avut în vedere este că legislaţia fiscală prevede un regim sever pentru veniturile a căror sursă nu poate fi identificată de autorităţile fiscale. Începând cu 1 iulie 2024, astfel de venituri sunt supuse unei cote de impozitare de 70%, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi.
EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.
| Știri BVB