Escaladarea tensiunilor în Nagorno-Karabah: Armenia sesizează CEDO
Ciocnirile mortale dintre Armenia și Azerbaidjan sunt puțin probabil să conducă la perturbări majore ale producției și aprovizionării cu energie, spun analiștii citaţi de CNBC, în ciuda faptului că regiunea este un coridor critic pentru conductele de transport de petrol și gaze către piețele globale.
“Nu există prea multe previziuni că acest lucru se va transforma în ceva mai grav pentru piețele de petrol și mărfuri”, a declarat pentru CNBC Edward Bell, director senior la banca Emirates NBD din Dubai.
Există îngrijorări că ciocnirile recente ar putea afecta instalațiile de producție sau conductele, care au fost supuse la furturi ilegale, atac și sabotaj în perioadele de tensiune sporită din trecut.
Ciocnirile dintre cei doi foști disidenți sovietici din Caucazul de Sud reprezintă cea mai recentă izbucnire a unui conflict de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, o regiune separatistă a Azerbaidjanului condusă de etnici armeni.
La sfârșit de săptămână, Armenia a declarat că Azerbaidjanul a efectuat un atac aerian și de artilerie asupra Nagorno-Karabakh, dar Azerbaidjanul a răspuns bombardamentelor armenești, potrivit NBC News, care nu a reușit să confirme în mod independent numărul de răniți sau decese.
Azerbaidjanul este al 24-lea cel mai mare producător de țiței din lume și un producător semnificativ de gaze naturale, ambele reprezentând mai mult de 90% din exporturile Azerbaidjanului. Conductele sale îl fac o poartă strategică către petrol și gaze în Marea Caspică și o sursă în creștere de securitate energetică pentru Europa.
Azerbaidjanul are trei conducte de export de țiței. Cea mai mare este conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) lungă de 1.768 km, care transportă țiței și produse condensate prin Azerbaidjan, Georgia și Turcia. Are două conducte principale de export de gaz, inclusiv conducta de 693 km Sud Caucaz (SCP) care transportă gazul din câmpul Shah Deniz prin Georgia în Turcia paralel cu conducta de țiței BTC, conform IEA.
Chiar și așa, Bell spune că riscul unor acțiuni militare suplimentare ar putea să nu fie suficient pentru a determina o creștere a prețului mărfurilor.
„Cred că piețele petrolului au devenit foarte armonizate și foarte bune la stabilirea prețurilor când există o perturbare reală a producției care ar determina creșterea prețurilor”, a spus el, sugerând că chiar și o scurtă întrerupere a producției sau întreruperea unei conducte ar fi ușor recuperată având în vedere cantitatea mare de capacități de producție de țiței și gaze naturale în altă parte a lumii.
Petrolul s-a tranzacționat luni într-un interval restrâns, cu o tendință pozitivă. Preţurile petrolului Brent și WTI au scăzut ambele cu 2% săptămâna trecută, investitorii fiind îngrijoraţi că cererea de petrol nu va reuși să-și revină dacă țările reintroduc restricții suplimentare Covid-19.
“Sentimentul pieței este sumbru din cauza creșterii ratelor de infecție și a escaladării tensiunilor SUA-China”, au spus analiștii de la ANZ. “Noile numere de cazuri Covid-19 se accelerează în marile state americane, reînnoind temerile privind restricțiile de mobilitate care provoacă recuperarea continuă a cererii de petrol în ultimul trimestru”, a adăugat ANZ.
De asemenea, se exportă mai mult brut din Libia, care a deschis mai multe terminale de export și a spus că producția ar putea crește semnificativ înainte de sfârșitul anului.
Escaladarea tensiunilor în Nagorno-Karabah: Armenia sesizează CEDO
Armenia a sesizat luni în regim de urgenţă Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru a cere măsuri provizorii faţă de Azerbaidjan, în timp ce luptele continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, relatează AFP, citând surse de la CEDO.
‘Curtea a primit în această dimineaţă din partea Armeniei o cerere de măsuri provizorii. Ea este în curs de examinare’, a declarat o purtătoare de cuvânt a CEDO, fără să ofere mai multe detalii despre măsurile solicitate.
CEDO, ramura juridică a Consiliului Europei, cu sediul la Strasbourg, a fost sesizată în baza Articolului 39 al regulamentului său, care îi permite să ia măsuri de urgenţă în cazul unui risc iminent de prejudicii ireparabile.
Cel puţin 40 de persoane şi-au pierdut viaţa în ultimele 24 de ore în luptele dintre separatiştii din Nagorno Karabah, susţinuţi de Armenia, şi Azerbaidjan, potrivit unor bilanţuri anunţate luni, confruntările suscitând temeri privind un război deschis între Baku şi Erevan.