Miza actualului conflict din Orientul Mijlociu este economică, consideră analistul militar Aurel Cazacu, explicând: “Să nu uităm că acum există posibilitatea ca Israelul să fie furnizor de hidrocarburi pentru unele țări arabe și deja a început cu Iordania. În urma acestor evenimente a crescut prețul petrolului, ceea ce duce la câştiguri importante pentru Israel şi celelalte ţări exportatoare de petrol. Se va livra petrol, dar nu de către Iran.
De asemenea, odată cu aceste evenimente, va fi nevoie de mai mult armament, cresc ameţitor vânzările de arme. Iranul ar vrea să se înarmeze, odată cu celelalte state din regiune, însă nu va avea bani pentru asta din cauza faptului că îi vor fi sistate exporturile de petrol.
E clar că singura ţară care pierde din acest conflict este Iranul. Pentru Iran, pacea înseamnă câștig, putând negocia la masă livrarea de petrol.
Asistăm la o activare a conflictelor din Orientul Mijlociu, iar lumea este atentă la ce se întâmplă acolo. În plus, între țările arabe există conflict. Arabia Saudită nu este la pace cu Iranul.
Lipsa păcii este un avantaj pentru unii. Divide et impera este deviza acestora”.
Analistul militar este de părere că nu asistăm acum la declanşarea unui război global: “Nu cred că vom avea al treilea război mondial, ci va fi în zonă. Am stat un an de zile în Irak și încă un an în Orientul Mijlociu şi cunosc problemele şi obiceiurile de acolo. Orice s-ar spune, lumea merge înainte. Aproape că pe irakieni nu-i deranjează că s-a tras cu rachete. În continuare, unde se poate produce, se produce și armament, și mâncare. Populația este în creștere, pentru că lumea arabă are alte principii de înmulțire a populației.
Zona de graniță dintre Iran și Irak este muntoasă, cu zone de control. Acolo găsești arme de nimeni nu le mai știe numărul, se găsesc la colț de stradă”.
În opinia lui Aurel Cazacu, ţara noastră ar putea juca un rol de negociator în acest conflict:
“Lumea arabă din România trăiește în pace. România este singura țară din Europa care are asociații ale șiiților, suniților și kurzilor și care trăiesc în pace.
Ar trebui ca președintele României, datorită poziției României, a intereselor economice, să se implice pentru ca ţara noastră să fie locul unde se poartă negocierile de pace dintre cele două părţi ale acestui conflict. Ar fi păcat să nu joace acest rol important, care ar putea avea și avantaje economice”.
Atacul Iranului cu rachete asupra a două baze militare americane din Irak „ar putea duce la deteriorarea gravă a situaţiei de securitate din regiune”, arată un mesaj de pe pagina de Twitter a Ministerului Afacerilor Externe (MAE). „Atacurile cu rachetă ale Iranului asupra bazelor militare americane din Irak nu contribuie sub nicio formă la dezamorsarea tensiunilor şi ar putea duce la deteriorarea gravă a situaţiei de securitate din regiune. România repetă apelul său ferm la reducerea tensiunii”, este mesajul MAE pe platforma online.
Comandamentul militar irakian a anunţat miercuri că 22 de rachete iraniene au căzut asupra a două baze militare de pe teritoriul Irakului „fără a face victime printre forţele irakiene”, după o ripostă a Iranului împotriva intereselor SUA, care l-au ucis vineri pe generalul iranian Qassem Soleimani.
Cazacu: Prin declanşarea acestui conflict, preşedintele Trump vrea să distragă atenţia de la procesul politic intern
Domnia sa mai spune că, prin declanşarea acestui conflict, preşedintele Donald Trump vrea să distragă atenţia de la procesul politic (de impeachment) împotriva sa, înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie, când va încerca să obţină al doilea mandat la Casa Albă. “Practic, acum, se mută total centrul atenției pe zona problemelor din Orientul Mijlociu, fiind lăsate în umbră problemele interne ale lui Trump”, apreciază Aurel Cazacu.
Presa americană a descris ordinul lui Trump de a-l ucide pe generalul irakian Qassem Soleimani drept un ”impuls”, o decizie atât de agresivă că i-a uimit chiar şi pe înalţii responsabili ai Pentagonului, dar pe care Administraţia de la Washington a justificat-o prin pericolul unui ”atac iminent”.
Înaintea lui Trump, preşedinţii George W. Bush (2001-2009) şi Barack Obama (2009-2017) ştiau şi ei unde se afla Soleimani. Generalul iranian nu se ascundea, în timp ce la Washington era descris drept arhitectul politicii expansioniste a Iranului în Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, niciunul dintre predecesorii preşedintelui Trump nu a îndrăznit să încerce să-l elimine fizic pe Soleimani, o astfel de acţiune având consecinţe imprevizibile.
Michael Traugott, profesor la Universitatea din Michigan şi expert în analiza opiniei publice, crede că probabil Trump a avut în vedere două evenimente: procesul politic (impeachment) împotriva sa şi alegerile prezidenţiale din noiembrie, când va încerca să obţină al doilea mandat la Casa Albă. ”Ceea ce el doreşte este ca membrii Congresului să vorbească despre altceva decât procesul politic”, spune Traugott.
Lucru pe care în parte Trump l-a şi reuşit. De când Soleimani a fost ucis, vineri dimineaţa, criza iraniană a dominat ştirile şi primele pagini ale marilor ziare americane. Chiar şi Nancy Pelosi, preşedinta democrată a Camera Reprezentanţilor şi cea care a declanşat procesul de impeachment împotriva lui Trump, a intrat în acest joc odată cu anunţul că această cameră a Congresului va vota săptămâna aceasta o limitare a prerogativelor ce i-ar permite liderului de la Casa Albă să pornească un război împotriva Iranului.
Dar cu toate că deocamdată Trump a reuşit să distragă atenţia de la procesul său politic, în final pariul i-ar putea ieşi foarte prost, potrivit presei străine citată de Agerpres. El a spus de mai multe ori că nu doreşte un război cu Iranul şi că vrea să scoată SUA din ”războaiele fără sfârşit” din Orientul Mijlociu. Se pare însă că de data aceasta el s-a lăsat purtat de vanitate şi de dorinţa de a arăta supremaţia militară americană.
”Sloganul său este ”America întâi” (America first)”, aminteşte Traugott. ”În viziunea lui Trump, demonstrarea forţei presupune ordonarea unui atac fără consultarea liderilor străini şi lansarea unei acţiuni agresive în mod independent. Iar pentru aceasta există şi un motiv, acela de a apăra independenţa SUA”, explică analistul citat.
Desigur că acţiunea unilaterală are un preţ. Imediat după atacul aerian care l-a ucis pe Soleimani, mai mulţi aliaţi ai SUA, inclusiv Franţa, Germania şi Marea Britanie, şi-au exprimat preocuparea faţă de escaladarea tensiunilor. Drept urmare, secretarul american de stat Mike Pompeo a fost nevoit să-şi petreacă zilele următoare la telefon încercând să calmeze spiritele, potrivit Departamentului de Stat el având mai mult de 20 de convorbiri telefonice cu responsabili din alte ţări.
Iranul a lovit baze militare din Irak unde staţionează soldaţi americani
Însă în pofida dezaprobării atacului la nivel internaţional, în SUA baza electorală a lui Trump este de acord cu acţiunea sa. Un sondaj publicat luni de HuffPost arată că 61% dintre votanţii săi la alegerile din 2016 sprijină deplin decizia luată. În schimb, 85% dintre alegătorii contracandidatei sale democrate Hillary Clinton resping total atacul ordonat de Trump.
”Votanţii lui Trump văd în aceasta o afirmare a supremaţiei americane, aşa cum el doreşte să fie interpretată. Şi cu siguranţă că (Trump) va folosi un discurs de supremaţie şi control în descrierea acestui fapt”, remarcă Madiha Afzal, expertă în relaţii internaţionale la centrul de reflecţie Brookings.
Totuşi, lucrurile s-ar putea complica dacă liderul american va sfârşi prin a implica SUA într-un conflict armat, întrucât în ultimii ani în rândul americanilor a crescut respingerea faţă de intervenţiile militare în străinătate, mai ales după războiul din Irak, după cum arată datele institutului Gallup.
Dacă criza escaladează şi se transformă într-un război cu morţi în rândul americanilor şi trimiteri masive de trupe, atunci Trump ar putea avea dificultăţi în a-şi vinde mesajul. Şi aceasta l-ar putea costa realegerea la Casa Albă, mai comentează presa international.
| Știri BVB