Update articol:

Anchetă media: Luxemburgul joacă rol de paradis fiscal pentru 55.000 de societăţi fantomă create de milionari şi grupări mafiote; Marele Ducat dezminte

* Multinaționale, miliardari, artiști, sportivi, mafioţi : o investigație efectuată de Le Monde relevă pentru prima dată în mod exhaustiv ceea ce ascunde centrul financiar al Marelui Ducat, datorită avantajelor sale fiscale *  Luxemburg a respins acuzaţiile şi a insistat că respectă atât dreptul european, cât şi pe cel internaţional

Este un secret bine păstrat, un mister persistent, o întrebare nerezolvată de ani de zile: ce ascunde centrul financiar din Luxemburg? Ce am găsi dacă am deschide seiful acestui mic stat situat în inima Uniunii Europene, pus de mulți analişti în primele 5 paradisuri fiscale din lume? Ancheta OpenLux, condusă de Le Monde împreună cu zece parteneri mass-media, timp de mai bine de un an, oferă răspunsuri: 55.000 de companii offshore care gestionează active în valoare de cel puțin 6 trilioane de euro.

Luxemburg a respins acuzaţiile şi a insistat că respectă atât dreptul european, cât şi pe cel internaţional, potrivit Agerpres.

Aceste companii fantomă fără birouri sau angajați au fost create de miliardari, multinaționale, sportivi, artiști, politicieni de rang înalt și chiar familii regale. Luxemburgul acționează ca un magnet pentru bogăția lumii: pe un teritoriu de 2.586 kmp, Tiger Woods și Cristiano Ronaldo se întâlneşte cu Shakira și cu regele Bahrainului. Sute de multinaționale (LVMH, Kering, Altice, Pfizer, Amazon …) au deschis filiale financiare. Familiile înstărite își sporesc activele imobiliare acolo.

Mai surprinzător, OpenLux relevă faptul că fondurile discutabile, suspectate  a proveni din activități infracționale sau legate de infractorii vizați de investigații judiciare, au fost ascunse în Luxemburg.

Acesta este cazul companiilor legate de mafia italiană Ndrangheta și lumea interlopă rusă.

Liga, partidul de extremă dreapta al Italiei, a ascuns un fond secret care este căutat de autoritățile italiene. Oamenii apropiați regimului venezuelean au transferat fonduri din activităţi de corupţie  pentru achiziții publice.

Pentru desfășurarea acestei investigații, Le Monde a compilat o imensă bază de date care numără beneficiarii celor 124.000 de companii comerciale înregistrate în Luxemburg, adică adevărații proprietari, împreună cu 3,3 milioane de acte administrative și rapoarte financiare. Acestea sunt documente care au fost făcute publice recent, dar sunt disponibile numai pe site-ul web al registrului comerțului din Luxemburg. Le Monde a reușit să le extragă integral pentru analiză, în parteneriat cu Suddeutsche Zeitung din Germania, Le Soir în Belgia, McClatchy în Statele Unite, Woxx în Luxemburg, IrpiMedia în Italia și consorțiul OCCRP de jurnaliști de investigație.

157 de naționalități reprezentate

Aceste investigații confirmă faptul că Marele Ducat este, contrar celor susținute de autoritățile luxemburgheze, un veritabil centru offshore, la jumătatea distanței dintre orașul Londra și Insulele Virgine Britanice. Aproape 90% din „companiile” sale sunt controlate de non-luxemburghezi. Dintre cele 157 de naționalități reprezentate în acest uimitor „Who’s who”, francezii se remarcă: ei conduc lista cu, în total, peste 17.000 de companii.

Ceea ce adăpostesc este surprinzător: proprietăți valoroase, aici un castel lângă Paris deținut de un prinț saudit, acolo o podgorie în Provence deținută de Angelina Jolie și Brad Pitt și o listă nesfârșită de vile de pe Riviera Franceză și apartamente pariziene bine dotate. Pe listă figurează totodată companii emblematice pentru economia franceză, precum Decathlon, JCDecaux sau Yves Rocher.

Este aproape ca și când Luxemburgul ar deține bucăți mici din Franța, scrie le Monde.

Cazul Franței nu este izolat: de asemenea, prin intermediul companiilor luxemburgheze, unele fonduri de investiții cumpără zone întregi de orașe precum Berlin și Londra, provocând o creştere a prețurilor imobiliare fără a fi identificabile sau plătite taxe. Lista activelor internaționale deținute în Luxemburg este un inventar gigantic, care include reședințe de lux, cabane, iahturi, elicoptere, avioane private și avioane mari, cataloage de muzică, drepturile de imagine, opere de artă, pe scurt, lista este nesfârșită.

În total, așa cum este confirmat de lista a 64.458 de beneficiari identificați de OpenLux: Marele Ducat al Luxemburgului concentrează o mare parte din bogăția lumii. Găzduiește cel puțin 279 din cei peste 2.000 de miliardari enumerați de revista Forbes. Dar și 37 din cele mai bogate 50 de familii franceze, precum Mulliez, Guerrand-Hermès și Bernard Arnault, care își structurează grupul, activele și investițiile prin intermediul a zeci de holdinguri luxemburgheze.

Există diferite motive pentru alegerea Luxemburgului: o poziție centrală în Uniunea Europeană, inginerie financiară de înaltă calitate, reglementări financiare adaptate afacerilor, acces direct la instituțiile țării și stabilitate politică.

Dar primele motive sunt impozitarea și discreția, scrie Le Monde . Acestea sunt rezultatul alegerilor politice care datează de pe vremea fostului prim-ministru, Jean-Claude Juncker (1995-2013), care a devenit ulterior președinte al Comisiei Europene.

Publicaţiile care au luat parte la această anchetă au transmis că investigaţia a fost posibilă graţie directivei Uniunii Europene din 2018 care a cerut crearea de registre publice ale proprietăţilor reale şi ale societăţilor în toate statele membre. Măsura a fost adoptată după dezvăluirea unor scandaluri precum ”Panama Papers”, o anchetă care dezvăluia cum unii dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei se foloseau de diverse scheme pentru a-şi ascunde averile.

Luxemburgul a aplicat directiva în toamna lui 2019, o modalitate de a-şi demonstra transparenţa, cu toate că ancheta scoate la iveală numeroase puncte nevralgice care pun sub semnul întrebării capacitatea statelor de ”a supraveghea într-un mod eficient ecosistemele lor financiare şi de a garanta fiabilitatea acestor registre”.

”Luxemburg respinge afirmaţiile făcute în aceste articole, precum şi descrierea total nejustificată a ţării şi a economiei sale”, se menţionează într-un comunicat al guvernului luxemburghez, citat de EFE.

Executivul luxemburghez a transmis că ”a luat notă” de articolele apărute luni în care ”autorii fac şi mai multe afirmaţii fără fundament cu privire la economia şi centrul financiar al Luxemburgului”.

“Luxemburg este complet în linie cu şi îndeplineşte toate reglementările şi standardele de transparenţă ale UE şi internaţionale şi aplică, fără excepţie, arsenalul complet al măsurilor UE şi internaţionale pentru schimbul de informaţii în chestiuni fiscale şi pentru combaterea abuzului fiscal şi a eludării fiscului”, se menţionează în comunicatul citat. Documentul adaugă totodată că nici Uniunea Europeană, nici Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) ”nu au identificat niciun regim sau practică fiscală în Luxemburg care aduce prejudicii”.

Guvernul luxemburghez a mai subliniat că statul ”nu oferă un regim fiscal favorabil companiilor multinaţionale, nici companiilor digitale, care trebuie să se supună aceloraşi norme şi legislaţii ca în cazul oricăror altor companii” din ţară. În comunicatul de presă, executivul din Marele Ducat aminteşte că Luxemburgul ”este o ţară stabilă cu un rating AAA” (stabil) şi care “găzduieşte unul dintre principalele centre financiare internaţionale din Europa”.

“Companiile multinaţionale din întreaga lume profită de pe urma experienţei sectorului financiar al ţării pentru a-şi centraliza activităţile financiare transfrontaliere”, adaugă documentul citat. În acest context, guvernul luxemburghez subliniază că statul “îşi evaluează şi actualizează continuu arhitectura de supervizare şi măsurile menite să combată spălarea banilor şi finanţarea terorismului” şi aplică toate normele europene şi internaţionale, precum şi recomandările GAFI (Grupul de Acţiune Financiară Internaţională).

Guvernul luxemburghez a mai subliniat că personalul naţional însărcinat cu lupta împotriva spălării capitalurilor ”sporeşte în mod constant, înregistrând o creştere de 46% numai în ultimii trei ani”. Luxemburg a fost una dintre primele ţări din Europa care a creat un registru public al beneficiarilor finali (UBO) şi este una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană “care a optat pentru un registru total deschis şi transparent, accesibil, ‘online’ şi gratuit, fără nicio restricţie pentru populaţie”, conchide comunicatul citat.

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (14/04/2021)

VAN la data de 31.03.2021

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (14/04/2021)

Perioada inchisa tranzactionare 15.04.2021 - 14.05.2021

BURSA DE VALORI BUCURESTI SA (BVB) (14/04/2021)

Structura actionariat la data de 31 martie 2021