În Uniunea Europeană, instituţiile nu îşi pot exercita atribuţiile discreţionar, ci conform procedurilor, a declarat, recent, într-un interviu pentru juridice.ro, avocatul Andrada Nicolescu, co-fondator al Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice (AECCSC), care a depus, recent, o petiţie la Parlamentul European privind votul abuziv al Austriei împotriva dreptului românilor de a face parte din Schengen. 

Potrivit domniei sale, Asociaţia a sesizat toate instituțiile relevante ale Uniunii Europene, fiecare în aria sa de competență: “Toate aceste demersuri sunt în curs de soluționare și ne-am angajat să le ducem până la capăt, respectiv până când finalitatea propusă se va fi realizat”.

Andrada Nicolescu a explicat: “Ceea ce m-a determinat să mă implic în cazul Schengen a fost faptul că încălcarea flagrantă a tratatelor cu ocazia votului în Consiliului JAI din de 8.12.2022 s-a dorit a fi trecută la capitolul „normalitate”, fără niciun fel de analiză privind obligațiile instituțiilor UE.

În concret, după mai bine de un deceniu în care am îndeplinit toate condițiile pentru intrarea în Spațiul Schengen, fără niciun fel de avertisment că ceva nu ar funcționa în România din această perspectivă (pentru că nu exista vreun argument în acest sens), am fost discriminați, existând, parcă (deși nerostită), așteptarea din partea noastră să trecem cu vederea problema și să mai așteptăm (un termen nedeterminat) până când o soluție (nu se știe la ce) s-ar fi găsit.

După data de 8.12.2022, am urmărit involuția cazului și am observat că, deși mulți dintre noi am simțit gustul amar al dezamăgirii (cu atât mai mult cu cât, înainte de rezultatul votului în cadrul Consiliului JAI, eram statul cel mai proeuropean), niciun demers instituțional vizibil și semnificativ nu a fost întreprins.

Dimpotrivă, sintagme precum „veto-ul – drept absolut”, „decizie politică”, „Consiliul decide”, „decizia se ia în unanimitate” au uzurpat bunul simț juridic, principiile, drepturile și libertățile fundamentale pe care construcția europeană s-a întemeiat”.

Potrivit Andradei Nicolescu, îndeplinirea de către România a condițiilor tehnice (adică ce ținea de autoritățile române) ar fi trebuit să atragă un vot pozitiv în privința României: “Subliniez că, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, acquis-ul Schengen a fost încorporat în legislația Uniunii Europene, fapt de natură a atrage multiple consecințe juridice. Tratatul stabilea criterii clare cu privire la data la care un stat care avea un protocol de aderare trebuia acceptat în Spațiul Schengen.

În strânsă legătură cu aspectele ce vizează partea procedurală, trebuie reamintit art. 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană care stabilește sfera de legalitate a deciziilor instituțiilor europene, care nu își pot exercita atribuțiile discreționar, ci în conformitate cu procedurile, condițiile și obiectivele prevăzute în tratate.

Or, extinderea Spațiului Schengen presupune respectarea procedurii stabilite prin Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, tratat prin care parlamentele statelor membre au agreat că vor accepta România în Spațiul Schengen odată ce condițiile vor fi fost îndeplinite.

În ceea ce privește obiectivele prevăzute în tratatele UE, se poate lesne observa că obiectivul libertății de circulație în interiorul construcției europene fără frontiere interne a fost avut în vedere încă din 1957 și că legislația europeană s-a construit și a evoluat, printre altele, în jurul acestui obiectiv”.

Referitor la rolul reglementărilor legale în privința aderării la Schengen, câtă vreme votul este unul politic și bazat pe interese, Andrada Nicolescu a spus: “Votul nu poate fi bazat exclusiv pe interese personale. Un vot exprimat cu încălcarea art. 13 TUE este un vot nelegal. Același lucru este valabil și pentru cazul Schengen, chiar dacă lipsa unui răspuns față de încălcările tratatelor până în prezent a condus la convingerea eronată că votul poate fi exercitat inclusiv cu rea-credință, împotriva valorilor pe care Uniunea Europeană le promovează”.

Andrada Nicolescu cere mai multă fermitate atunci când drepturile tuturor cetățenilor români sunt încălcate: “Trebuie să apreciem corect faptul că România și-a îndeplinit toate obligațiile cu privire la intrarea în Spațiul Schengen de mai bine de un deceniu, iar obrazul pătat în acest context este al celui care abuzează prevederile tratatelor, iar nu cel al României”.

Andrada Nicolescu spune că oamenii politici români ar trebui să fie uniți, aşa cum au fost la susținerea petiției Asociaţiei în cadrul Parlamentului European și să prioritizeze interesele României.