*Taxele noi maschează ineficiența publică în colectarea TVA; Ne împrumutăm pentru că nu vrem să facem ceea ce trebuie bine și la timpul potrivit

*Deprofesionalizarea clasei politice este principalul nostru risc politic, chiar mai mare decât corupția

* Inteligența Artificială va fi peste tot, la fel cum este și electricitatea

* Se crează permanent noi oportunități de carieră și se redefinesc meseriile tradiționale

 Adoptarea tehnologiilor noi și valorificarea eficientă a fondurilor europene ar putea impulsiona dezvoltarea sustenabilă a României, apreciază Andreea Paul, Președintele organizației neguvernamentale INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, într-un interviu, în exclusivitate, pentru Financial Intelligence.

“Din celelalte 62 de miliarde de euro deja absorbite de când suntem stat membru al UE ați fi uluiți să vedeți ce pondere minoră s-au dus pe investiții reale în industria românească producătoare de valoare adăugată – estimările indică cam 2%”, ne-a spus ea.

***

Am trecut prin pandemie, prin război, prin criză energetică. Cum apreciați situația economică a României acum?

Andreea Paul: Economia noastră s-a rostogolit zâmbind prin creșterea datoriilor și amânarea reformelor în salarizarea publică, în sistemul pensiilor speciale, sănătate, educație, fiscalitate… în acest context global. Pandemia, tensiunile geopolitice și schimbările în dinamica energetică au avut, într-adevăr, un impact semnificativ asupra multor economii naționale, inclusiv a României, pe care le-am gestionat prin consum pe datorie și inflație, pe de o parte, investiții și șocuri pe lanțurile de aprovizionare și desfacere, de pe altă parte. PIB, deficitul comercial, deficitul bugetar și datoria publică au crescut mult. Noua cursă a înarmării, îmbătrânirea populației, tranziția ditială și energetică, alegerile electorale multiple din acest an adaugă noi presiuni la bugetul țării deja strâmtorat. Și totuși, fondurile europene puse la dispoziție prin Mecanismul de Redresare și Reziliență/PNRR întârzie nejustificat în absorbție efectivă. Ele pot deschide oportunități semnificative pentru investiții strategice în infrastructură, digitalizare și tranziție verde, esențiale pentru creșterea pe termen mediu și lung a României. Din celelalte 62 de miliarde de euro deja absorbite de când suntem stat membru al UE ați fi uluiți să vedeți ce pondere minoră s-au dus pe investiții reale în industria românească producătoare de valoare adăugată – estimările indică cam 2%, dar așteptăm cifrele oficiale solicitate acum o lună ministerului de profil.

Care este șansa dezvoltării României?

Andreea Paul: ȘANSĂ EXTERNĂ: Intrarea României în OECD, ca al treilea proiect major de țară, după aderarea la NATO și UE, ne oferă o șansă fantastică, mult mai importantă decât mecanismele de ajustare însele la rigorile celor mai dezvoltate economii ale lumii, și anume: promovarea intereselor României în rândul țărilor democratice aflate acum în plin conflict global cu țările autoritare.

ȘANSĂ INTERNĂ: Să evităm riscul decuplării tehnologice de la următoarea revoluție digitală. Țările bogate cu acces la nolile tehnologii vor fi și mai bogate, iar țările sărace fără acces la noile tehnologii vor fi și mai sărace. Este valabil și la nivelul decalajelor regionale și individuale. România are o piață internă de dimensiune semnificativă, o poziție geografică avantajoasă și un sector de IT&C în creștere rapidă. În plus, resursele umane talentate și inovatoare pot servi ca suport esențial în sectoarele de viitor. Investițiile în educație, sănătate, digitalizare și infrastructură sunt cruciale pentru a învinge obstacolele structurale și pentru a crește competitivitatea economiei. La acestea, repet, adoptarea tehnologiilor noi și valorificarea eficientă a fondurilor europene ar putea impulsiona dezvoltarea sustenabilă a României.

Este „România educată”? Cum apreciați nivelul de educație din România?

Andreea Paul: “România educată” este un ideal spre care țara aspiră. Suntem departe de acest ideal. Disparitățile regionale sunt pronunțate, iar accesul e limitat la educație de calitate atât în zonele rurale, cât și în zonele urbane. Infrastructura educațională e îmbătrânită și rata mult prea crescută de abandon școlar. Rezultatele la evaluările internaționale, precum cele de la PISA, au indicat nevoia acută de îmbunătățire a competențelor elevilor români în domenii cheie SMAC – social, mobil, analitic și cloud și STEAM – stiințe, tehnică, inginerie, arte și matematică. Inițiativele recente îndreptate spre digitalizarea educației și reformele curriculare sunt pași pozitivi, dar progresul necesită eforturi coerente și susținute la toate nivelurile societății, de durată. Modernizarea educației, creșterea implicării părinților și a comunității, îmbunătățirea formării profesionale pentru cadrele didactice și adaptarea curriculumului la nevoile și provocările secolului 21 sunt vitale pentru realizarea conceptului de „România educată” și pentru asigurarea unei societăți bine pregătite pentru viitor. Fără educație nu putem vorbi despre progresul pe termen lung al țării.

Smart Lab în fiecare școală din România e dezideratul INACO Inițiativa pentru Competitivitate, încă de acum cinci ani, din 2019. Care este stadiul acum?

Andreea Paul: După pilotarea primului Smart Lab INACO în Școala nr 45 Titu Maiorescu din București, am construit 23 de laboratoare educaționale digitale inteligente cu spijinul companiilor private donatoare și a autorităților publice locale, în școli gimnaziale, licee cu profil teoretic și tehnologic, în mediul urban și rural deopotrivă, în școli publice și private. Am trecut în cei 5 ani prin patru iterații succesive de integrări tehnico-educaționale pentru optimizarea SMART LAB la stadiul actual. În 2021 am obținut Premiul Avantis Educațional Inovator al Anului pentru acest proiect, la Londra, în cadrul celui mai mare eveniment educațional digital din lume. Au urmat alte patru premii naționale.

Cel mai important lucru este că Ministerul Educației a înțeles menirea acestui laborator, scopul nostru transformativ masiv educațional, și a folosit experiența noastră în integrarea unei fișe investiționale SMART LAB în cadrul PNRR pentru a construi peste 1400 de astfel de laboratoare în marea majoritate a liceelor din țară, cu sprijinul consistent al Comisiei Europene. Din martie anul trecut s-au închis evaluările și s-au desemnat liceele eligibile (el însuși un proces greoi și mult prea îndelungat), dar abia la începutul anului 2024 s-au semnat primele contracte. Încă nu putem vorbi despre niciun Smart Lab creat cu fonduri europene prin PNRR, iar această întârziere este foarte greu de înțeles. Până la finalul anului 2025 trebuie să se închidă executarea acestor investiții educaționale. Ori noi deja am mai pierdut o generație de elevi care au absolvit învățământul preuniversitar fără competențele digitale necesare în viitorul lor profesional.

Visul INACO acesta este: un SMART LAB în fiecare școală, exact cum au apărut laboratoarele de fizică în școli după apariția electricității! O bornă de etapă este chiar la finalul anului 2025 pentru licee, iar școlile gimnaziale rămân în responsabilitatea companiilor private donatoare și a autorităților publice locale, adică în responsabilitatea noastră, a fiecăruia dintre noi, a comunităților locale.

Este Inteligența Artificială o oportunitate sau o problemă pentru lumea în care trăim?

Andreea Paul: IA va fi peste tot, la fel cum este și electricitatea. IA este o oportunitate uriașă, dar care nu ne rezolvă toate problemele și care ridică un ansamblu de provocări pentru societatea contemporană. Modul în care este abordată și gestionată IA va determina în mare măsură dacă efectele sale vor fi în principal pozitive sau negative. Eu cred că vor domina efectele pozitive.

Oportunități oferite de IA:

• eficiență îmbunătățită: IA poate automatiza sarcini repetitive și poate prelua procesele care necesită o mare precizie, mărind eficiența operațională în diverse domenii, de la fabricație, la servicii administrative.
• sprijin în documentare și luarea deciziilor: prin analiza datelor complexe și generarea de baze de date mari, valoroase calitativ, IA poate ajuta specialiștii să ia decizii mai informate, mai rapide și mai precise în domenii precum medicina, sport, finanțe, educație sau cercetare.
• inovație: integrarea IA în produse și servicii permite companiilor să inoveze și să ofere clienților experiențe îmbunătățite, de la asistenți virtuali personalizați la soluții de diagnostic avansate în medicină.
• accesibilitate: IA poate facilita accesul la informații și servicii pentru persoanele cu dizabilități, prin dezvoltarea de tehnologii adaptative sau asistive, cum ar fi text în vorbire sau sisteme de recunoaștere a gesturilor.
• dezvoltarea durabilă: IA poate ajuta la abordarea unor provocări globale majore, inclusiv schimbările climatice, prin optimizarea consumului de energie sau prin dezvoltarea de tehnologii verzi.

Provocări și probleme potențiale ale IA:

• etica și controlul: deciziile luate de sistemele de IA pot ridica întrebări etice complexe și provocări legate de responsabilitatea și transparența deciziilor automate.
• securitatea și confidențialitatea: pe măsură ce IA devine mai integrată în viața noastră, riscurile legate de securitatea datelor și protecția vieții private cresc exponențial.
• recalificarea angajaților: automatizarea poate înlocui muncitorii în anumite domenii, ceea ce ridică preocupări privind redistribuirea forței de muncă și necesitatea recalificării profesionale.
• bias și discriminare: sistemele de IA pot perpetua sau chiar amplifica prejudecățile existente în datele pe care sunt antrenate, ducând la rezultate inechitabile sau discriminatorii.

Unde și cum putem folosi inteligența artificială în activitatea noastră profesională?

Andreea Paul: Noi deja folosim IA în multe forme în viața de zi cu zi, dar în activitatea noastră profesională, fără a epuiza lista de exemple, o putem folosi în:

• automatizarea sarcinilor repetitive sau a celor care necesită un volum mare de date, de la cabinetele de avocatură sau cele medicale până la jurnalism sau antrenamentele sportivilor de performanță.
• analiza predictivă pentru a anticipa tendințele de piață, comportamentul consumatorilor sau riscurile de afaceri.
• asistență virtuală pentru gestionarea interacțiunilor cu clienții, programări și răspunsuri la întrebări frecvente.
• diagnostice medicale avansate: în medicină, IA poate ajuta la analiza imaginilor medicale, sugerând diagnostice și tratamente potențiale, uneori cu o precizie egală sau superioară experților umani.
• educație personalizată: sisteme de IA care oferă materiale de învățare customizate pe baza nevoilor și progresului individual al fiecărui student.

IA are un potențial remarcabil de a aduce beneficii semnificative societății, dar este esențial să fie abordată cu grijă, cu accent pe etică, responsabilitate și gestionarea riscurilor. Participarea activă și informarea continuă a tuturor stakeholder-ilor implicati – inclusiv guverne, industrii, comunitatea academică și publicul larg – sunt cruciale pentru maximizarea potențialului pozitiv al IA.

Care sunt meseriile viitorului?

Andreea Paul: Specialiștii în IA și învățare automată, blockchain, imprimare 3D, robotică, nanorobotică și biorobotică, inginerii de date, analiștii de securitate cibernetică, experții în medicină personalizată și biotehnologii, inginerii în energie regenerabilă, evaluatorii și experții în sustenabilitate, în realitatea augmentată și virtuală mixtă, designerii de experiențe, profesioniști în e-health, consilieri în etica tehnologiei sunt deja esențiale pentru a ajuta companiile să navigheze prin apele prezentului. În viitor vom auzi, foarte probabil, de ghizi turistici spațiali, consilieri pentru petrecerea timpului liber etc. Pe măsură ce aceste domenii se dezvoltă, educația și formarea profesională vor trebui să se adapteze pentru a pregăti noile generații de lucrători. Importanța învățării continue și adaptabilității nu poate fi subestimată într-o lume în schimbare rapidă. Tabloul profesional se transformă rapid. Se crează permanent noi oportunități de carieră și se redefinesc meseriile tradiționale. Unele dispar cu totul, de pildă: lampagii, spițerii, pieptănătorii, vânzătorii, centraliștii etc.

Robochat Maria, primul asistent virtual din lume dedicat Meseriilor Viitorului, cu conținut controlat de INACO pe baza celei de a șasea ediții a Ghidului Meseriilor Viitorului (format pdf cu hyperlinkuri active) pe care îl publicăm anual, sunt liber accesibile on-line pe pagina web a Asociației INACO și răspund la întrebările personalizate mult mai în detaliu.

 Care sunt cele mai mari atu-uri ale României, din punctul dvs. de vedere? Dar cele mai mari vulnerabilități?

Andreea Paul: Nu ne ajunge timpul și spațiul pentru acest interviu ca să enumerăm atuurile României, dar aș începe cu potențialul fenomenal al româncelor pe care nu îl capacităm la justa lor valoare (n.red. 4 volume sunt dedicate româncelor contemporane și publicate la editura Polirom, 2012-2023), diversitatea geografică și biodiversitatea, patrimoniul cultural și istoric, poziția geografică, resursele naturale, capitalul uman și sectorul TIC. România a crescut rapid, devenind un centru important de outsourcing, dezvoltare software și inovație tehnologică. Vulnerabilitățile noastre sunt tot acestea, la care adaug: infrastructura, sistemul educațional și piața muncii – decalajul dintre competențele dobândite în sistemul de educație și necesitățile pieței muncii duc la „brain drain”, iar tinerii educați aleg să învețe și să lucreze în străinătate, sistemul de sănătate – o farsă unică în lume ca și construcție: puțini contribuie, toți suntem asigurați, corupția și birocrația. România se confruntă cu deficite bugetare și de cont curent, precum și cu o dependență de importuri, ceea ce o face vulnerabilă la șocuri economice externe. Schimbările climatice și gestionarea deșeurilor reprezintă vulnerabilități de mediu importante, care necesită profesionalism și atenție, acțiuni concrete pentru a susține dezvoltarea durabilă a țării.

Care este opinia dvs. cu privire la modificările fiscale care afectează mediul de afaceri?

Andreea Paul: Se maschează ineficiența publică în colectarea TVA. Taxele noi și incertitudinea fiscală sunt costul lipsei digitalizării. Amânarea reformei fiscale pentru anul 2025 din rațiuni electorale adaugă noi costuri. Să fiu și mai explicită: bunăstarea de care beneficiază astăzi românii este pe datorie. Ne împrumutăm pentru că nu vrem să facem ceea ce trebuie bine și la timpul potrivit.

Care este șansa României din punct de vedere politic, în opinia dvs.? Vă mai tentează politica? Cum ați caracteriza clasa politica actuală din România?

Andreea Paul: Toți facem politică, prin faptele noastre și prin mersul la vot. Sunt decepționată de cât de puțin se citește de către decidenții publici în România. Deprofesionalizarea clasei politice este principalul nostru risc politic, chiar mai mare decât corupția și ambele blochează reformele și transparentizarea sistemelor publice atât de mult amânate. Avem nevoie de leadership politic ca de oxigen și de gândire anticipativă în politica publică. Provocările geostrategice, demografice și tehnologice actuale sunt reale și iarăși ne vor surprinde.