• Unda de ajustare de pe bursele internaționale este probabil să continue în lunile următoare

Autor: Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est), Cercetător Senior, Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române și membru al Centrului de Excelenţă în Comerţ Exterior (proiect lansat de Academia Română, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Institutul Naţional de Statistică)

În perioada recentă am asistat la intensificarea percepției de risc pe piețele financiare internaționale, pe fondul acumulării semnalelor de deteriorare a climatului macroeconomic și provocărilor din sfera finanțelor publice din Statele Unite (rata șomajului la maximul din toamna anului 2021), persistenței tensiunilor geo-politice mondiale la un nivel ridicat, euforiei din sectorul tehnologic din ultimele luni și rezultatelor financiare trimestriale raportate de aceste companii pe trimestrul II, într-un context caracterizat prin nivelul ridicat al costurilor reale de finanțare.

Astfel, indicatorul de volatilitate pentru indicele bursier S&P 500 din Statele Unite a încheiat ședința de tranzacționare de vineri 2 august la 23,39 puncte, în majorare cu 25,8% comparativ cu nivelul din ședința anterioară. Este cel mai ridicat ritm zilnic de creștere pentru indicatorul VIX de la finalul lunii noiembrie 2021.

Se evidențiază ajustarea înregistrată de indicele NASDAQ 100 cu aproximativ 12% între maximul înregistrat în ședința din 10 iulie și nivelul minim al ședinței de vineri 2 august anul curent, ceea ce exprimă starea de corecție (declin cu peste 10% din maxime).

Evoluțiile din piețele financiare internaționale de la începutul lunii august 2024 ne aduc aminte de dinamica din luna august 2007, când am asistat la debutul Marii Recesiunii / Marii Crize Financiare (cea mai severă criză economico-financiară pe plan global de după Al Doilea Război Mondial).

Literatura macroeconomică internațională evidențiază data de 9 august 2007 (când BNP Paribas a închis trei fonduri de investiții) ca punctul de început al crizei financiare internaționale.

Analizând evoluțiile din perioada Marii Recesiuni, prin utilizarea de date lunare, se evidențiază declinul indicelui bursier al băncilor din SUA (KBW) cu 79,5% între maximul înregistrat în ianuarie 2007 și nivelul minim din februarie 2009.

De asemenea, indicele companiilor din sectorul imobiliar din SUA s-a redus cu aproximativ 68% între ianuarie 2007 și februarie 2009.

Pe de altă parte, indicele NASDAQ 100 a scăzut cu doar 46,1% între nivelul maxim înregistrat în octombrie 2007 și nivelul minim atins în martie 2009, după cum se poate observa în graficul de mai jos (Graficul 1).

Din perspectiva fundamentală, Marea Recesiune a avut ca punct de pornire tendința de scădere a prețurilor activelor imobiliare în SUA (inițiată încă din 2006), supraevaluarea companiilor din acest sector și expunerea foarte mare a băncilor pe acest sector.

Evoluțiile nefavorabile din piețele financiare internaționale începând cu 2007 s-au resimțit la nivelul economiei reale din 2008, marea majoritate a economiilor mapamondului confruntându-se cu recesiune.

În analiza pe marile blocuri economice ale lumii, economia Zonei Euro a resimțit cel mai puternic Marea Recesiune, dată fiind lipsa în guvernanță a instrumentelor de politică economică necesare pentru a contracara criza economico-financiară mondială.

Astfel, imediat după primul val al crizei, Zona Euro s-a confruntat cu criza datoriilor suverane, dat fiind că țările regiunii se împrumutau într-o monedă pe care nu o controlau (EUR), fapt care a condus la imposibilitatea ajustării în statele din flancul sudic, care se confruntau cu ample dezechilibre macroeconomice.

Revenind la august 2024, se pot trasa multe elemente în comun cu august 2007, cu deosebirea că, de această dată, factorul declanșator este determinat de evoluțiile din sectorul tehnologic (spre deosebire de cele din sectoarele imobiliar și bancar în urmă cu 17 ani).

Din punct de vedere al politicii economice se pot însă identifica diferențe majore între august 2007 și august 20204.

Pe de o parte, marja de manevră a politicii economice din SUA (prima economie a lumii, cu un PIB nominal de peste 28,6 mii miliarde dolari în trimestrul II) este mult mai redusă, dat fiind că ponderea datoriei publice în PIB se situează la peste 120% în prezent, nivel aproape dublu raportat la cel din 2007, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI).

Pe de altă parte, după incidența Marii Recesiuni, am asistat la intensificarea tendinței de scădere a ponderii PIB-ului țărilor dezvoltate în economia mondială, cu peste 10 puncte procentuale din 2007 până în prezent, după cum indică statisticile FMI.

Totodată, se evidențiază intensificarea formelor de cooperare în rândul țărilor emergente și în dezvoltare (inclusiv Organizația de Cooperare de la Shanghai, BRICS, etc), confirmându-se ascensiunea Sudului Global.

Aspectele de mai sus, coroborate cu tensiunile geo-politice internaționale exprimă o probabilitate ridicată ca unda de ajustare declanșată recent pe bursele internaționale să continue în lunile următoare, cu mențiunea că, de această dată, panica se propagă mult mai rapid, dat fiind că viteza de circulație a informației este mult mai ridicată, în contextul dezvoltării rețelelor sociale.

Cum evoluțiile din piețele financiare internaționale au constituit dintotdeauna un indicator avansat pentru economia reală probabilitatea este foarte ridicată să asistăm la intrarea în recesiune în Statele Unite și în țările din Uniunea Europeană cel mai târziu la începutul anului 2025.

Atrag atenția cu privire la nivelul ridicat al dezechilibrului macroeconomic și marja redusă de manevră a politicii economice din România, precum și la expunerea foarte ridicată a băncilor interne pe titluri de stat, factori care indică perspectivele unei ajustări mai severe comparativ cu cea din economiile dezvoltate, într-un scenariu similar cu cel din perioada Marii Recesiuni.