Ne așteptăm la o stabilizare a prețurilor gazelor naturale pentru anul viitor, la aproximativ 60 euro/MWh, a spus Aura Săbăduș, Expert prețuri gaze ICIS Londra, la cea de-a treia ediție a Forumului Gazelor Naturale, organizat de Financial Intelligence, în parteneriat cu Asociația Energia Inteligentă, miercuri, 23 noiembrie 2021.
Ea se așteaptă la condiții dificile pentru iarna aceasta, din mai multe cauze: “Numărul 1 – posibilitatea să existe o cerere crescută simultan în Europa și Asia. Dacă acest lucru se întâmplă, bineînțeles că multe dintre cargourile de gaze lichefiate vor fi deturnate către Asia. Pe de altă parte, din câte înțeleg, multe companii mari care urmau să exporte gaze către Europa au fost mai vigilente, de data aceasta, față de anul trecut, și au rezervat mai multe vapoare pentru a putea trimite cargouri. Deci, cel puțin pe această piață de shipping, situația nu este chiar atât de dificilă cum a fost anul trecut. Însă, ceea ce este interesant de văzut este că spread-ul dintre trimestrul IV și vara 2022 aproape este non-existent.
Acest lucru indică faptul că piața se pregătește, de fapt, pentru prețuri destul de ridicate pentru sezonul următor, din cauza faptului că, în această iarnă, extragerile de gaze vor fi ridicate, iar depozitele se vor goli mult mai devreme decât anul trecut. Deci vom porni la o injecție de gaze mult mai devreme în anul viitor decât am pornit în anul acesta. Acest lucru, practic, explică faptul că lumea se așteaptă că nu existe un spread între vara din 22 și trimestrul IV al anului 22. Piața indică un preț de 60 de euro, pentru anul viitor. Acolo vedem într-adevăr o stabilizare a prețurilor pentru anul viitor în condițiile în care nu vor mai exista șocuri care să vină mai ales din zona politică, sau, mă rog, alți factori pe care, în momentul acesta nu îi putem prezice.”
Evenimentele anului 2021 au afectat pietele de energie si vor continua sa aiba efecte negative asupra sectoarelor colaterale – cel mai vizibil efect va fi crestea preturilor la produsele alimentare cauzat de reducerea productiei de ingrasaminte, potrivit expertei. Ea mai spune ca este posibil ca UE sa adopte o serie de masuri radicale in urma crizei din 2021 dar este incert daca aceste masuri vor avea in vedere o recunoastere a importantei gazelor naturale in perioada de tranzitie, sau, dimpotriva, UE va adopta o serie da masuri care sa limiteze dependenta de gaze. Desi este posibil ca preturile sa revina la valori mai apropiate celor din perioada premergatoare declansarii pandemiei, pietele vor ramanea volatile datorita riscului geopolitic, apreciaza ea, spunand ca riscul geopolitic va creste in anii care urmeaza si va marca din ce in ce mai mult pietele de energie.
Am asistat, anul acesta, la o explozie concomitentă a prețurilor, pe piața de gaze, piața de cărbune, piața de emisii și piața de petrol, a spus Aura Săbădus.
Potrivit Aurei Săbăduș, mai mulți factori au contribuit la această situație: “Au fost factori de natură tehnică, de exemplu probleme la diverse puncte de producție din lume, Australia, Norvegia, Rusia, în vara aceasta, dar au fost si probleme naturale: secetă extraordinar de mare în America Latină, în Turcia, uragane în Statele Unite. Aceasta au venit pe fondul unei creșteri economice, după pandemie. A avut loc o explozie efectivă a prețurilor, atât pe piața de cărbune, care a ajuns la un record de 246 de dolari/tonă, la începutul lui octombrie, a scăzut de atunci, acum prețul futures pentru API Rotterdam este în jur de 137,9. Piața de emisii de asemenea explodat, am ajuns un record de 70 de euro/tona de dioxid de carbon echivalent.
Aceasta este în principal datorită unor tranzacții speculative pe piețe. Bineînțeles, vedem și o creștere oarecum mai calmă pe piața de petrol, dar, bineînțeles, și prețul petrolului este în ascensiune.
Pe piața de gaze, fluxurile NordStream au fost absolut liniare de la începutul acestui an, însă schimbările cele mai mari au fost pe gazoductul Yamal, care vine din Rusia, trece prin Belarus, intră prin Polonia și apoi livrează gaze în Germania, și Ucraina. Spre deosebire de Ucraina, care are un contract fix de transmisie de gaze cu Federația Rusă prin care prin care Gazprom urmează să transmită 110 milioane de metri cubi prin Ucraina anual, Gazprom nu are un contract fix prin conducta Yamal, ceea ce a făcut ca practic rezervarea de capacitate rusească pe conducta Yamal să scadă vertiginos și asta a dus bineînțeles la creșterea prețurilor mai ales acum, în ultimele săptămâni. Capacitatea Yamal este în jur de 80 de milioane de metri cubi, iar la începutul acestei luni, practic rușii nu trimiteau decât în jur de 6 milioane de metri cubi. Iată ce se întâmplă și în depozitele controlate de Rusia în Germania. Gradul de umplere al depozitelor din întreaga Europă era în jur de 70%, la începutul sezonului rece, la 1 octombrie. În depozitele controlate de Gazprom, gradul de umplere era în jur de 40%, în unele cazuri de exemplu, Haidach, din Germania, era de 2%. E drept că în ultimele săptămâni Gazprom a mai injectat niște gaze în aceste facilități, însă totuși rămân mult scăzute față de anii trecuți și mai ales față de celelalte depozite din Europa.
Aș dori să menționez că această criză bineînțeles nu este provocată de Rusia. Cum am spus, a existat o conjunctură, o combinație de factori, însă, intervenția Rusiei sau mai bine zis non- intervenția Rusiei pe piață a dus la această creștere. Primele semne ale crizei au apărut chiar în luna aprilie, noi deja, la compania noastră, eram în alertă, mulți dintre noi am scris la Uniunea Europeană, am cerut explicații ce măsuri vor fi implementate, însă nu am primit nimic concret, nici din partea Uniunii Europene și nici din partea guvernelor individuale. Deci, asta indică clar, că nimeni, la momentul acela, încă nu lua în seamă această criză care practic se prefigura la orizont.
Punctele roșii care marchează evoluția prețului TTF în ziua următoare arată de fapt momentul când Rusia și mai ales președintele Putin a intervenit pe piața și a promis că Rusia va crește exportul de gaze către piață. Vedeți cât de sensibilă e deja piața și ce volatilitate extraordinară a avut loc. În fine, punctul negru de pe ecran arată momentul anunțului de către Agenţia Federală a Reţelelor din Germania, care a spus că suspendă certificarea gazoductului NordStream2. În acest an, au existat momente când prețul românesc era fie în poziție premium, fie în poziție discount față de TTF. Acest lucru depinde bănuiesc de importurile care au venit pe piața românească, dar și de producția locală. In anii precedenti, am vazut o deconectare puternică intre piața românească și cea europeană, ca efect al Ordonanței 114 adoptata de guvernul Dăncilă în 2018. Vedem ce mare diferență a fost între prețurile românești și prețurile europene, arătând încă o dată ce efect dăunător au plafonările de prețuri asupra evoluției pe piețe românești.”
Aura Săbăduș a explicat semnificația certificarii NordStream2: “Gazprom a depus documentele în vederea certificării în septembrie 2021. Teoretic ar avea patru luni la dispoziție de la momentul depunerii cererii până când această certificare va fi anunțată.
Între timp însă, au survenit două evenimente importante: numărul 1 – BNetzA a acceptat cererea companiilor ucrainene Naftogaz și operatorul de sistem GTSOU să participe la procesul de certificare, pe 15 noiembrie, iar deja a doua zi, pe 16 noiembrie, BNetzA a anunțat că suspendă această certificare, dând Gazpromului posibilitatea de a înființa o filială germană, pentru că, potrivit legii germane, compania care va opera transmisia trebuie să aibă sediul în Germania.
Suspendarea este făcută pe termen nedeterminat și BNetzA spune că verificarea documentelor se va face pe perioada rămasă din cele patru luni aferente. Acum ceea ce nu știm este cât va dura, care este perioada până când Gazprom va înființa această companie germană, deci o filială a companiei NordStream2, care se află acum în Elveția și care vor fi reacțiile părților ucrainene. Am vorbit cu avocații părților ucrainene, care susțin că această filială germană nu poate să fie doar ea singură cea care se va supune legilor europene, deci întreaga porțiune NordStream-ului trebuie să fie supusa legilor europene de transparență, de acces terți la gazoduct. Asta este numărul 1 și probabil va conduce la multe diferendumuri atunci când se va relua procedura de certificare. În al doilea rând, am ascultat discursul unei doamne europarlamentar din Partidul Verzilor german, care spunea că, chiar daca va fi acceptată certificarea de către BNetzA și va fi trimisă la Uniunea Europeană, care probabil va mai dura încă vreo două luni, ea va trebui trimisă înapoi Germaniei, către Ministrul de Economie german care va trebui sa o aprobe. Acum, Verzii se luptă din răsputeri să obțină portofoliul Ministerului de Economie, ceea ce înseamnă că este posibil să se opună în continuare certificări NordStream2.”
| Știri BVB