Update articol:

Bogdan Badea, Hidroelectrica: Este util ca România să demareze de îndată un proiect pilot de parc eolian offshore

  • Proiectul ar trebui să aibă o putere instalată de cca. 50 MW produsă de 10 -15 turbine eoliene

România trebuie să preia din experiența acumulată în ultimii 10-15 ani de țările UE în dezvoltarea parcurilor eoliene offshore, consideră Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica.

El a participat la o dezbatere privind potențialul de investiții și dezvoltare de proiecte eoliene offshore în Marea Neagră, organizată la Palatul Parlamentului de Cristina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Bogdan Badea a arătat că modelul olandez de sprijinirea a dezvoltării parcurilor eoliene offshore (PEO) este considerat cel mai eficient din Europa în acest moment: “El reuseste să aducă cel mai bun preț al energiei pentru consumatori. State precum Belgia și Germania își aliniază noile strategii cu acest model după ce, în trecut, au avut abordări diferite.

The Netherlands Enterprise Agency (RVO) este responsabilă  de organizarea licitațiilor de concesiune pentru exploatarea sectoarelor maritime. RVO achiziționează toate studiile necesare pentru întocmirea studiilor de proiectare preliminare a PEO și le pune gratuit la dispoziția tuturor participanților la licitațiile de concesiune

Belgia și Germania au deja o bogată experiență în construcția de PEO. Belgia are o putere instalata de 2,3 GW, iar Germania 7,7GW. În anul 2020, PEM belgiene au generat 6,7TWh, iar in Germania au generat 26,9TWh. Cu toate acestea, cele 2 țări adoptă sistemul olandez de organizare a licitațiilor de concesiune

Fiecare țară a început cu un proiect pilot. Considerăm foarte util ca Romania să demareze de îndată un proiect pilot similar cu o putere instalată de cca. 50 MW produsă de 10 -15 turbine eoliene.”

Potrivit domnului Badea, licitaţiile organizate de guvern pentru obiective care oferă venituri stabile au un rol hotărâtor în atragerea investitorilor şi obţinerea de finanţare în condiţii avantajoase pentru realizarea proiectelor de energie eoliană şi, implicit, furnizarea energiei la preţuri reduse.

El a apreciat ca metoda optima – contractul  pe diferenţă dublu protejat  în licitaţii competitive: “El oferă fermelor eoliene un preţ fix pentru energie produsă. Când preţul energiei este mai mare decât preţul fix, stabilit, fermele eoliene plătesc diferenţa Guvernului. Când preţul energiei scade sub preţul fix, stabilit, Guvernul plăteşte fermei eoliene diferenţa. Fermele eoliene protejate de acest tip de contracte au posibilitatea să îşi calculeze foarte exact veniturile viitoare. Ce oferă un contract pe diferenţă „dublu protejat”: Prin această modalitate, investitorul renunţă la încasările viitoare din producerea energiei bazate pe un preţ incert, fluctuant, în favoarea încasării unei sume certe bazată pe un preţ stabilit şi fix.

Cotractele pe diferenţă nu reprezintă o subvenţie din partea statului. Dezvoltatorii sunt dornici să liciteze mult sub preţul anticipat pentru următorii ani, guvernele plătind diferenţa faţă de preţul real atins de piaţa de energie. Practic, guvernele acceptă riscurile fluctuaţiilor preţurilor pieţei şi în  alte proiecte de infrastructură (de exemplu riscul volumului traficului pentru finanţarea proiectelor de autostrăzi), deci nu este un pas uriaş de făcut şi pentru sectorul energetic.

Contractele de diferenţa dublu-protejate înlătură riscurile dezvoltatorului permiţându-i acestuia să prezică încasările viitoare cu exactitate. În acelaşi timp, înlătură şi posibilitatea dezvoltatorilor de a face profituri substanţiale când preţurile energiei cresc.

Aceasta este o măsură de siguranţă deosebit de importantă pentru guvernele care decid să reducă riscurile pieţelor. În plus, dacă preţurile pieţei cresc peste preţul fix stabilit prin contract, guvernul va beneficia din profitul suplimentar,  acesta putând fi utilizat pentru a asigura că preţul energiei nu creşte pentru consumatori. Pe durata contractului, este foarte probabil ca guvernul să beneficieze constant din profiturile suplimentare, deoarece dezvoltatorii plătesc pentru riscul asumat de guvern (cu oferte foarte scăzute), dar guvernul beneficiază de asemenea dacă preţurile cresc neaşteptat de mult în oricare moment pe durata contractului.

Contractele pe diferență dublu protejate  oferă şi băncilor încrederea că îşi vor recăpăta banii împrumutaţi. Prin urmare, băncile vor fi mai dornice să  împrumute până la 80% din valoarea de construire a unei ferme eoliene.

Companiile de asigurări şi fondurile de pensii dispun de o cantitate semnificativă de capital ieftin şi reprezintă o oportunitate uriaşă de a investi în modificarea sectorului energetic. În orice caz, trebuie avut în vedere că acestea trebuie să respecte reguli foarte stricte în ceea ce priveşte investiţiile pentru a asigura că banii beneficiarilor sunt în siguranţă. Aceasta înseamnă că aceste entităţi au dificultăţi în a investi în proiectele eoliene deoarece sunt prea riscante, chiar dacă sunt dornice să facă aceste tranzacţii.”

Bogdan Badea a mentionat ca 16% din consumul de energie al Europei este acoperit din sursă eoliană.

Conform unui studiu al Energy Policy Group (EPG), România există o capacitate naturală totală de 94 GW de energie eoliană a sectorului offshore românesc, din care 22 GW prin turbine cu fundație fixă pe fundul mării, iar celelalte prin turbine flotante.

Producția anuală ar putea ajunge la 239 TWh, din care 54,4 TWh produşi de turbine fixate pe fundul mării. În 2019, producția totală de energie electrică a României a fost de 59,38 TWh.

Proiectele de investiții în parcuri eoliene offshore au nevoie de susținere financiară, prin diverse scheme de sprijin, din partea guvernului, a spus Bogdan Badea: “Fiind proiecte complexe, cu durată mare de realizare, au nevoie de legislație stabilă și predictibilă, astfel încât să poată fi realizate planuri realiste de rentabilitate.”

De asemenea, el a apreciat ca  proiectele naționale trebuie adaptate specificului pieței locale.

Hidroelectrica si-a exprimat interesul sa investeasca in parcuri eoliene offshore.

BVBStiri BVB

ROMCARBON SA (ROCE) (13/04/2021)

Desfasurare conferinta telefonica investitori si analisti 13 Aprilie 2021

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (13/04/2021)

Ziua Investitorului Bittnet - 15 Aprilie 2021

SIF MUNTENIA S.A. (SIF4) (13/04/2021)

VAN la data de 31 martie 2021

ALTUR S.A. (ALT) (13/04/2021)

Completarea ordinii de zi a AGOA si AGEA din data de 27/28.04.2021

EVERGENT INVESTMENTS S.A. (EVER) (13/04/2021)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 06.04.2021 - 12.04.2021