Autor: Andrei Rădulescu

Ministerul Finanțelor a publicat recent proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025, într-un context caracterizat printr-un climat economic dificil la cumpăna dintre ani și întârzieri determinate de tensiunile politice.

Proiectul este construit pe o perspectivă de creștere a activității economice cu un ritm anual de 2,5% în 2025. La prima vedere, pare o prognoză optimistă, mai ales din perspectiva comparativă cu anul trecut, când economia internă a crescut cu un ritm anual estimat (în prezent) la aproximativ 1%.

Cu toate acestea, condiționat de consolidarea climatului predominant favorabil pe piețele financiare internaționale, de absența unor noi șocuri pe plan european și de reducerea percepției de risc politic și menținerea rating-ului investițional, economia României ar putea înregistra o dinamică anuală mai bună în 2025.

Pe de o parte, ciclul investițional post-pandemie ar trebui să continue, susținut de investițiile pentru dezvoltarea infrastructurii critice, procesul de consolidare a finanțelor publice (cu impact pozitiv și pentru ajustarea deficitului balanței comerciale) și perspectivele ca banca centrală să reia ciclul de reducere a ratei de dobândă de politică monetară.

Atrag însă atenția cu privire la faptul că acest proiect este extrem de optimist din perspectiva ponderii investițiilor publice în PIB, acest indicator fiind prognozat să crească la 7,8% în acest an, de la 6,7% în 2024. O astfel de evoluție pozitivă este puternic condiționată de implementarea în formă accelerată a reformelor structurale stabilite în cadrul PNRR.

Pe de altă parte, măsurile de consolidare fiscal-bugetară coroborate cu perspectivele de ameliorare graduală a climatului macroeconomic din Zona Euro (principalul partener economic al României) ar trebui să determine o îmbunătățire a contribuției exportului net la ritmul anual al activității economice în 2025.

În scenariul macroeconomic pe care este construit proiectul de buget prețurile de consum din România ar putea crește cu o dinamică medie anuală de 4,4% în 2025. Pare o prognoză optimistă, dacă avem în vedere cele mai recente evoluții ale indicatorilor macro-financiari. Atrag însă atenția cu privire la faptul că perspectivele ca inflația din acest an să fie mai ridicată comparativ cu prognoza de mai sus vor susține procesul de consolidare a finanțelor publice în 2025.

Per ansamblu, proiectul prevede reducerea ponderii deficitului bugetar în PIB de la 8,7% în 2024 la 7,0% în 2025, în convergență cu ținta stabilită cu Comisia Europeană.

Acest proces de consolidare fiscal-bugetară din 2025 este axat pe majorarea ponderii veniturilor bugetare în PIB, la 34,9% (un nivel record), de la 32,6% în 2024, un scenariu optimist în absența accelerării reformelor structurale (inclusiv digitalizarea în sectorul public).

Atrag atenția cu privire la persistența la un nivel ridicat a distanței între România și Uniunea Europeană din perspectiva ponderii veniturilor la buget în PIB, aspect evidențiat în graficul următor.

Pe de altă parte, acest proiect de buget public prevede creșterea ponderii cheltuielilor bugetare în PIB de la 41,2% în 2024 la 41,9% în 2025, un nivel record, ceea ce exprimă faptul că sunt necesare reforme mai ambițioase, mai ales în contextul gradului ridicat de rigiditate pe această componentă a bugetului și marjei reduse de manevră, date fiind provocările contemporane.

Concluzionând, am putea asista la surprize pozitive din perspectiva ritmului anual de evoluție a PIB-ului nominal, care să susțină procesul de consolidare fiscal-bugetară în 2025.

Pe de altă parte, atrag atenția cu privire la faptul că piețele internaționale vor fi foarte atente la evoluțiile fiscal-bugetare din România în acest an, iar abaterile de la procesul de consolidare agreat cu Comisia Europeană pot conduce la pierderea rating-ului investițional.

La finalul acestei analize atrag atenția cu privire la semnalele recente de politică economică de peste ocean, inclusiv cele în direcția reducerii gradului de reglementare și de creștere a eficienței sectorului public, precum și la Busola Competitivității lansată recent de Comisia Europeană. Acestea pot reprezenta un ghid pentru măsurile de politică fiscal-bugetară pe plan intern în perioada următoare.