“Aşteptările se formează acum, pentru că războiul din Iran este totuşi de dată recentă, nu este nou. Şi atunci există în momentul acesta o presiune clară atât pe inflaţie, şi o vedem deja în ţările din Europa de Est. Au fost lovite de cam toate, au acum inflaţie peste 5, unele peste 6%, noi aproape peste 11%, nu mai vorbim. Deci prin inflaţie lucrul acesta se va duce imediat şi în dobânzi. Acum, perioada de transmisie, şi noi aici am avut un mic debate, care este această perioadă de transmisie? Sunt multe opinii. Opinia mea personală este că mecanismul de transmisie uneori este chiar mai scurt, de 3-6 luni. Deci eu aş merge pe 3-6 luni. Practic, noi ar trebui să vedem în lunile următoare, de acum începând, aşteptările pentru dobândă, dacă ne uităm la ROBOR pe 6 luni, pe 12 luni, să înglobeze şi această informaţie cu războiul din Iran. Care e problema aici şi cu aşteptările astea? Că nu ştim dacă ele se materializează pe termen lung sau nu”, a spus Dragoş Cabat, membru în Consiliul Director al CFA, co-fondator Cabat&Pah Investments, potrivit Agerpres.
El e explicat că în acest caz este posibil să avem evoluţii diferite într-un timp foarte scurt de timp, respectiv să avem la sfârşitul zilei un breaking news că s-a terminat războiul din Iran sau invers, că una dintre ţările de acolo a escaladat şi din nou îi atacă pe iranieni.
Asociaţia CFA România a lansat miercuri studiul “ROBOR şi IRCC: mecanisme, percepţii şi realităţi economice”, un document de analiză dedicat principalelor mecanisme care determină evoluţia ratelor de dobândă din România şi modului în care acestea influenţează economia, costul creditării şi stabilitatea financiară.
Studiul a fost realizat în contextul dezbaterilor publice din ultimii ani privind evoluţia ROBOR, IRCC şi costul finanţării pentru populaţie şi companii. Documentul îşi propune să contribuie la o mai bună înţelegere a relaţiei dintre inflaţie, politica monetară, lichiditatea din sistemul bancar, cursul de schimb şi indicatorii de referinţă utilizaţi în contractele de credit.
Analiza evidenţiază faptul că dobânzile din economie sunt rezultatul unor mecanisme de piaţă şi reflectă evoluţia inflaţiei, politica monetară, anticipaţiile investitorilor şi percepţia de risc asupra economiei româneşti. Totodată, studiul explică diferenţele dintre ROBOR şi IRCC, modul de calcul al acestora şi rolul pieţei monetare în transmisia politicii monetare.
“În ultimii ani, ROBOR şi IRCC au devenit subiecte intens dezbătute în spaţiul public, însă de multe ori fără suficient context economic. Prin acest studiu ne-am propus să explicăm, într-un limbaj accesibil, modul în care funcţionează mecanismele de formare a dobânzilor şi legătura acestora cu inflaţia, politica monetară şi echilibrele macroeconomice. Credem că o mai bună educaţie financiară contribuie la decizii economice mai informate şi la un dialog public mai echilibrat”, a declarat Alexandra Smedoiu, CFA, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.
De asemenea, ea a explicat că studiu nu e fost realizat în contextul anchetei derulate de către Consiliul Concurenţei.
“Am spus la început, la acest studiu lucrăm de mai de mult timp şi vine în contextul în care deja de un an-doi de zile vorbim despre dobânzi foarte mari, avem mereu această întrebare de ce sunt ratele de dobândă crescute şi de ce vor scădea. Nu cred că îl putem interpreta în niciun alt fel, în niciun caz. Studiul este despre mecanismul pieţei şi se doreşte un studiu atemporal. Deci dacă vom deschide acest studiu peste 10 ani, considerăm că el va fi în continuare relevant. Nu ne-am uitat la astfel de factori”, a afirmat Alexandra Smedoiu.
Printre concluziile principale ale studiului: dobânzile ridicate reprezintă consecinţa dezechilibrelor macroeconomice şi a inflaţiei ridicate, nu un fenomen independent; ROBOR şi IRCC reflectă aceeaşi piaţă monetară, însă prin metodologii şi mecanisme de ajustare diferite; politica monetară a BNR se transmite direct în costul creditării prin intermediul pieţei interbancare; lichiditatea din sistemul bancar influenţează direct nivelul ratelor de dobândă; şocurile externe din ultimii ani – criza energetică, războiul din Ucraina şi tensiunile geopolitice – au avut un impact major asupra inflaţiei şi dobânzilor; stabilitatea fiscală şi reducerea riscului macroeconomic sunt esenţiale pentru reducerea sustenabilă a dobânzilor în economie.
Studiul urmăreşte să susţină un dialog public bazat pe realităţi economice, transparenţă şi educaţie financiară, într-un context în care înţelegerea mecanismelor de funcţionare ale pieţelor financiare devine tot mai importantă atât pentru populaţie, cât şi pentru mediul economic. Documentul integral va fi disponibil începând cu data de 20 mai 2026, pe site-ul de educaţie financiară www.generatiaindependenta.ro.
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat la începutul acestei luni că instituţia va avea, la începutul lunii viitoare, o decizie asupra raportului privind ROBOR, după ce va analiza răspunsul băncilor la acest document.
| Știri BVB